sâmbătă, 8 februarie 2014

TOP 10 descoperiri, invenții și evenimente științifice românești din 2013



5 / 9 imagini
Cum a arătat cercetarea românească în anul 2013? Care sunt cele mai importante 10 descoperiri, invenții și evenimente științifice care au avut loc în țara noastră sau care au fost realizate de oameni de știință români? Află din topul S&T!

01 A început construcția celui mai mare laser din lume!
Cine: Companiile Strabag și Thales
Unde: Măgurele
Când: Iunie
01 Eli1 Proiectul european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), dedicat celui mai mare laser din lume, a demarat în vara acestui an prin începerea construirii unui complex la Măgurele, lângă București, ale cărui lucrări sunt programate să se încheie în 2014. Realizarea ansamblului de clădiri este prima dintre cele trei componente ale proiectului ELI-NP, celelalte fiind legate de amplasarea a două lasere şi de unui fascicul gama.
Clădirea ELI-NP va avea două corpuri solidare – unul pentru lasere şi unul pentru fasiculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. Corpul dedicat laserelor va avea opt niveluri subterane, iar la cel al fasiculului gama, 12 niveluri sub pământ. În aceeaşi clădire, va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi. Complexul ELI-NP va mai avea o clădire de birouri, pe o suprafaţă de aproape 970 de metri pătraţi, în vecinătatea căreia va fi amplasată o casă de oaspeţi cu aproximativ 30 de camere. Licitaţia pentru aceste lucrări a fost câştigată de un consorţiu condus de grupul austriac Strabag.
Puterea laserelor ELI-NP va fi impresionantă: 10PW fiecare, adică 10 milioane de miliarde de waţi sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W. Compania franceză Thales va furniza, în cadrul unui contract de 60 de milioane euro, sistemul de lasere de mare putere al proiectului dezvoltat din fonduri europene la Măgurele.
Ambele echipamente mari de la ELI-NP, sistemul laser şi cel de producere a fasciculului gama, depăşesc cu mult cele mai performante astfel de echipamente existente în momentul de faţă. Cele mai puternice lasere aflate în funcţiune în prezent, cel de la Rutherford Appleton Laboratory din Marea Britanie și cel de la Lawrence Livermore National Laboratory din SUA au atins pragul de 1PW. ELI-NP va aduce, aşadar, o creştere de putere de 10 ori!
Laserul de la Măgurele va deschide drumul către o nouă generaţie de acceleratori de particule extrem de puternici, care vor fi mai mici şi mai puţin costisitori şi vor fi destinaţi cercetării fundamentale din fizică (nucleul atomic, astrofizică, electrodinamică cuantică), precum şi aplicaţiilor medicale (utilizarea fasciculelor de particule accelerate cu ajutorul laserelor în hadronoterapie, noi tehnici de imagistică medicală).
Verdict: ELI-NP este cel mai mare proiect de cercetare științifică realizat în România și unul dintre cele mai importante la nivel global. Prin proiectele de anvergură care se vor realiza aici, laserul de la Măgurele va repune Bucureștiul și țara noastră pe harta selectă a inovației științifice mondiale.

02 Invenția românească care a uimit lumea
Cine: Mircea Tudor
Unde: Geneva
Când: Aprilie
02 roboscan Marele Premiu al celei de-a 41-a ediții a Salonului Internațional de Invenții de la Geneva a fost câștigat în acest an de firma românească MB Telecom pentru Roboscan 2M Aeria, un ingenios sistem de scanare a avioanelor. Invenția este destinată serviciilor vamale, armatei, aeroporturilor și companiilor aeriene. MB Telecom a câștigat prima dată marele premiu la Salonul de Invenții de la Geneva, cel mai prestigios salon de acest gen din lume, în anul 2009, pentru Roboscan 1 M, un sistem revoluționar de radiografiere cu raze gama a camioanelor. Este pentru prima dată în istorie când un concurent reușește să obțină de două ori Marele Premiu la Geneva.
Aparatul Roboscan 2M Aeria permite radiografierea avioanelor, cu scopul de a identifica orice obiecte de contrabandă sau alte amenințări aflate la bord ori ascunse în cavitățile tehnice ale aeronavelor. Roboscan 2M Aeria a fost realizat de MB Telecom în parteneriat cu Centrul Est European pentru Cercetare Aplicativă Integrată (CEECAI). La nașterea acestui produs de mare complexitate a lucrat, timp de 4 ani, un colectiv interdisciplinar coordonat de Mircea Tudor, presedinte al MB Telecom SRL și al CEECAI, colectiv care cuprinde 20 de specialiști în fizică nucleară, electronică industrială, software, automatizări, acționari hidraulice, structuri mecanice, tehnica automobilului, transmisie și procesare de date.
La Marele Premiu de la Geneva pentru Roboscan 2M Aeria se adaugă încă o prestigioasă distincție: Premiul Internațional al Presei, acordat unei alte inventii apartinand MBT și anume SRS – un sistem revoluționar destinat securizării bancomatelor în vederea prevenirii furturilor de informații stocate pe cardurile bancare. Ambele invenții au primit, de-a lungul anului, numeroase premii, printre care și în cadrul Galei Premiilor Inovației Românești 2013, o competiție organizată de 3M România.
Verdict: Investiția în cercetare pentru Roboscan 2M Aeria a depășit 8 milioane de euro și deschide calea unor proiecte noi în cadrul unei familii de produse cu marca FABRICAT ÎN ROMÂNIA. Fabricarea unui Roboscan 2M Aeria costă aprox. 1,5 mil. euro, iar numai în ultima jumătate de an au fost vândute peste 18 astfel de aparate.


03 Un român a câștigat cea mai mare competiție mondială destinată tinerilor oameni de știință!
Cine: Ionuț Budișteanu
Unde: Phoenix, Arizona, SUA
Când: Mai
03 Budisteanu Vâlceanul Ionuţ Budişteanu a caştigat, în această primăvară, premiul cel mare la cea mai amplă competiţie preuniversitară de ştiinţă şi inginerie din lume, Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF), organizată între 12-18 mai în Phoenix.
În vârstă de 19 ani, Ionuţ şi-a adjudecat cel mai important premiu al competiţiei, Gordon E. Moore, în valoare de 75.000 dolari. El a mai câştigat alte 4 premii în cadrul Intel ISEF, a căror valoare cumulată este de 14.000 dolari. În total, premiile câştigate de Ionuţ Budişteanu la ediţia de anul acesta a Intel ISEF se ridică la 89.000 dolari.
Alături premiul Gordon E. Moore, Ionuţ a obţinut şi premiul I acordat de American Association for Computing Machinery; Premiul Best Category Award, secţiunea Computer Science; Premiul First Award, Computer Science şi o excursie de o săptămână la CERN, Geneva, oferită de Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară. Reputatul Massachusetts Institute of Technology (MIT) a anunţat că a decis sa denumească un asteroid cu numele lui Ionuţ Budişteanu, în calitate de câştigător al Intel ISEF 2013.
Lucrarea prezentată de Ionut Budişteanu la Intel ISEF 2013 s-a intitulat „Utilizarea inteligenţei artificiale pentru a crea o maşină low-cost, fără şofer”. Proiectul combină elemente hardware şi software, inclusiv o aplicaţie dezvoltată special de Ionuţ, testată în situaţii reale din trafic, cu scopul integrării în autovehicule şi reducerii semnificative a numărului de accidente rutiere.
Unicitatea soluţiei propuse de Ionuţ constă în utilizarea unui radar minimalist şi a unor camere video, montate pentru a recunoaşte din imagini, folosind algoritmi informatici proprii, marcajele, limitele şi poziţionarea în timp real a maşinii în trafic, semnele de circulaţie şi posibilele obstacole. Întreaga solutie ar costa doar 4.000 de dolari şi ar adresa o problemă globală majoră, şi aume numărul crescut al accidentelor rutiere. Un automobil echipat cu soluţia gândită de Ionuţ ar putea circula 100% regulamentar pe stradă, respectând viteza şi distanţa faţă de alţi participanţi la trafic, fără implicarea unui şofer, reducând astfel posibilitatea producerii de accidente. Ionuţ Budişteanu a participat la peste 130 de competiţii de ştiinţă şi inginerie, iar în luna noiembrie a fost inclus în topul celor mai influenţi 16 tineri ai anului, clasament realizat de publicaţia americană TIME.
Verdict: Întâlnirile frecvente pe care redacția S&T le are cu elevii și liceeni români ne-au confirmat faptul că avem foarte mulți tineri valoroși, cu imens potențial. Competiții de prestigiu destinate tinerilor, precum Intel ISEF sau European Union Contest for Young Scientists (EUCYS), ar trebui promovate intes, instituționalizat, în școlile și liceele românești, pentru a le da acestor tineri șansa să se afirme.

04 Cel mai activ observator astronomic din România

Cine: Ovidiu Tercu și Alex Dumitriu

Unde: Observatorul Astronomic Galați (AstroGalați)
Când: August/Septembrie și Octombrie
Cadru La început de toamnă, la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Științele Naturii din Galați, astronomii Ovidiu Tercu și Alex Dumitriu au descoperit două stele variabile. Observațiile astronomice au fost realizate în luna august, cu telescopul principal al observatorului, cu diametrul oglinzii principale de 40 cm și camera CCD SBIG STL-6303e, iar analiza datelor a fost realizată în septembrie. În urma acesteia, cei doi gălățeni au sesizat faptul că două stele circumpolare, vizibile pe tot parcursul anului, deasupra orizontului din România, din constelațiile Cassiopeia și Andromeda sunt, în fapt, stele variabile.
Stelele variabile sunt stele a căror strălucire variază periodic, ele fiind de mai multe tipuri; în cazul de față, avem de-a face cu stele variabile de tip Delta Scuti, a căror variație este de ordinul orelor, iar variația este rezultatul unor procese interne din interiorul stelelor.
Toate aceste date au fost raportate către Asociatia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO – American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internațională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea. Cei doi descoperitori au propus ca cele două stele să poarte numele orasului Galați; această cerere a fost acceptată, iar cele două stele sunt cunoscute acum drept Galați V1 și Galați V2 (V semnifica faptul ca steaua este variabila).
De asemenea, în noaptea de 29 spre 30 octombrie, aceeași exipă formată din Ovidiu Tercu și Alex Dumitriu, a descoperit un asteroid pe teritoriul constelației Taurul. Asteroidul, care a primit denumirea 2013 UX11, a fost văzut în imaginile făcute cu telescopul principal al Observatorului Astronomic; imediat după acest lucru, au fost raportate primele poziții (coordonate cerești) ale noului asteroid către Minor Planet Center. Pentru a contribui la o determinare a orbitei asteroidului, acesta a fost reobservat și în alte două nopți.
În urma analizei observațiilor, Minor Planet Center a determinat că 2013 UX11 este un asteroid din Centura Principală de Asteroizi, care se găsește între orbitele planetelor Marte și Jupiter; în același timp, a fost calculată și perioada de rotație a asteroidului în jurul Soarelui, aceasta fiind de aproximativ 4,2 ani tereștri. De asemenea, a fost estimată și dimensiunea noului asteroid, acesta având un diametru de aproximativ 2-2.5 kilometri. Asteroidul 2013 UX11 este primul asteroid descoperit dintr-un observator astronomic din România, fiind o realizare integral românească.
Verdict: În momentul de față, Observatorul Astronomic din Galați este cel mai activ observator astronomic din România, locul 8 în Europa și în top 40 mondial (din peste 1.800 de observatoare) din punct de vedere al observațiilor asupra asteroizilor și cometelor (până în prezent, la Galați, au fost observate peste 1.100 de obiecte: asteroizi, comete și planete pitice).

05 Avem sânge artificial românesc!
Cine: conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu
Unde: Cluj
Când: Octombrie
O reţetă de sânge artificial, care conţine o proteină din viermi marini şi care s-ar dovedi util în cazul unor intervenţii chirurgicale sau al unor accidente, a fost creată de o echipă de cercetători clujeni, testele preliminare pe şoareci având rezultate încurajatoare.
O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj, condusă de conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, face, de şase ani, cercetări de laborator pentru a produce sânge artificial, util în cazul unor intervenţii chirurgicale în care se pierde mult sânge sau în cazul accidentelor.
Specialiştii clujeni au reuşit să creeze o reţetă de sânge artificial, care nu are culoarea roşie, ci poate deveni chiar incolor, iar testele preliminare pe şoareci au rezultate încurajatoare. Soluţia conţine apă, săruri şi o proteină: hemeritrina, extrasă din viermii marini, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres.
“Din 2007 lucrăm la aceste experimente şi avem şi o finanţare specială din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Ideea este un deziderat la care s-au gândit mulţi în lume, sângele artificial, care trebuie să aibă o caracteristică pe care o consider importantă, şi anume rezistenţa la stres. Unicitatea vine din proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres. Noi credem că acesta este secretul succesului şi motivul pentru care toţi cei care au încercat să producă sânge artificial au eşuat în testele clinice din cauza reacţiilor secundare ce implică factorii de stres din sânge, cum ar fi apa oxigenată, al cărei nivel din sânge depinde mult de boli, stres, efort fizic”, a detaliat Silaghi-Dumitrescu. “Ceea ce propunem noi nu este un înlocuitor permanent al sângelui, ci ceva care, pentru o zi, pentru câteva ore, poate să permită organismului să funcţioneze până când îşi regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcţii.”, a explicat cercetătorul clujean.
Verdict: Sângele artificial are aplicaţii în chirurgie, pentru că în timpul operaţiilor se pierde foarte mult sânge, dar şi în cazul unor accidente, când este nevoie de o cantitate mare de sânge pentru un timp scurt.

06 Soluție alternativă pentru cianuri
Cine: Mihai Badic și echipa
Unde: ICPE-CA, București
Când: 2013
Cercetătorii români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA) din București dezvoltă o soluție ingenioasă pentru extragerea aurului de la Roșia Montană printr-o tehnologie ecologică, prietenoasă cu mediul, care nu implică în niciun fel utilizarea cianurilor.
În cadrul Institutului se studiază și se experimentează o tehnologie relativ nouă pe plan mondial pentru extragerea componentelor din minereuri, tehnologie care nu implică „cianurarea”. Această tehnologie alternativă, cu elemente de noutate aparținând cercetătorilor români, poate fi aplicată cu succes și în cazul extracțiilor de aur de la Roșia Montană. Tehnologia permite extragerea tuturor componentelor din minereuri / conglomerate prin procesul de fragmentare selectivă a rocilor cu impulsuri de înaltă tensiune și mare putere. Metodele studiate și propuse de ICPE-CA sunt absolut ecologice, bazându-se pe electrotehnologii și lichide magnetice ce acționează pe principiul diferenței de densitate a componentelor, respectiv separarea electrodinamică prin diferența de conductibilitate electrică a metalelor sau a altor componente. Față de aceste aspecte semnalate, ICPE-CA poate să se implice în vederea soluționării acestei probleme atât de delicate, prin oferirea unor soluții viabile și, cel mai important, perfect ecologice.
Cercetarea privind fragmentare selectivă a rocilor cu impulsuri de înaltă tensiune și mare putere a început la Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică în urmă cu trei ani, după ce patru oamenii de știință români entuziaști, specialiști în laboratorul de înaltă tensiune, coordonați de Mihai Badic, au descoperit noi informații și studii în legătură cu diversele tendințele de dezvoltare pe plan internațional.
Interesant la fragmentarea selectivă propusă de ICPE-CA este faptul că, spre deosebire de cianurare, păstrează toate metalele rare, folosite în diverse tehnologii – iar conform Institului Geologic al României, pe buletinele de analiză de la Roșia Montană se poate observa că o parte a acestor metale rare și foarte valoroase se găsesc în procentaje chiar mai ridicate decât aurul. Fiecare dintre aceste metale rare se poate extrage separat, astfel nimic nu se pierde.
Verdict: Fragmentarea selectivă are o vastă arie de aplicabilitate care depășește mineritul. În țările avansate, cu ajutorul acestei tehnologii se recuperează toate metalele din deșeuri (aur, zirconiu, wolfram – provenite de la componentele diverselor obiecte electrocasnice: becuri, radiouri, calculatoare etc).

07 Fenomen astronomic spectaculos, documentat de un român
Cine: Cătălin Beldea
Unde: Kenia
Când: noiembrie
005 Astronomul amator Cătălin Beldea, editorul rubricii de astronomie din revista Știință&Tehnică și cel mai mare vânător de eclipse român, a documentat, în cadrul unei expediții inedite în Africa, în Kenia, eclipsa totală de Soare din 3 noiembrie.
Considerată de astronomii de pretutindeni drept cel mai interesant și spectaculost eveniment celest al anului, eclipsa din 3 noiembrie a fost o eclipsă totală de Soare extrem de rară: o eclipsă hibridă cu o geometrie neobișnuită. Raritatea eclipsei a venit din faptul că astrofenomenul a debutat ca o eclipsă inelară – adică o eclipsă în care Luna nu acoperă în totalitate suprafața Soarelui, apoi a continuat și s-a terminat sub forma unei eclipse totale de Soare.
Eclipsa hibridă din 2013 a fost vizibilă pe un „coridor” foarte îngust care a traversat Nordul Oceanului Atlantic și Africa ecuatorială. În Nordul Americii, nordul Africii de Sud, Sudul Europei, Orientul Mijlociu și mare parte din Africa, fenomenul astronomic a putut fi observat ca o eclipsă parțială de Soare. Pentru că în zona de observare a eclipsei, Lacul Turkana din nordul Keniei, condițiile meteo au fost nefavorabile observării fenomenului, o furtună de nisip izbucnind cu puțină vreme înainte de totalitate, Cătălin Beldea a fotografiat eclipsa totală de Soare, în condiții dramatice, dintr-un avion de mic dimensiuni.
Verdict: Fotografia realizată de astronomul S&T (singurul astrofotograf care a pozat totalitatea din Kenia) a fost publicată de Sky&Telescope, cea mai veche și prestigioasă revistă de astronomie americană.

08 Cea mai mare locuinţă pre-Cucuteni
Cine: arheologul Emil Ursu și echipa
Unde: comuna Baia
Când: toamnă
Cea mai mare locuinţă din prima fază a perioadei pre-Cucuteni a fost descoperită de arheologi în localitatea suceveană Baia, iar specialişti de la Universitatea Cambridge sprijină cercetările pentru a identifica modul în care, în acea perioadă, se făcea schimb de cereale între China şi Europa. Potrivit directorului Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, locuința face parte din al doilea sit pre-Cucuteni descoperit în urma continuării cercetărilor începute în zonă anul trecut.
Aşezarea de la Baia datează undeva între anii 5200-5100 î.Hr.; datarea exactă se va face cu Carbon 14 la un laborator din Germania. Locuinţa descoperită la Baia este foarte spațioasă, aprox. 92 de metri pătraţi, fiind cea mare locuinţă găsită vreodată în cultura pre-Cucuteni. Locuința se păstrează bine, iar în afară de ceramică şi un număr de vase întregibile au fost găsite şi foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, unicat în arealul pre-cucutenian, dar şi o vatră păstrată în integralitatea ei.
De asemenea, potrivit arheologilor suceveni, au fost găsite şi foarte multe râşniţe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă pentru cei de aici. Din acest motiv, pe şantier se află şi o echipă de la Cambridge care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa şi Asia, în special China.
Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanţi specialişti în arheologie biomoleculară a cerealelor studiază de zece ani modul în care a început schimbul de cereale între agricultori din Europa şi Asia. „Cultura Cucuteni este foarte importantă pentru arheologi din lumea întreagă, fiind cunoscută pentru fascinanta ceramică pictată, dar totodată este importantă pentru etapele iniţiale de ferme care s-au răspândit în partea de est a Europei”, crede Jones.
Verdict: Cercetările trebuie continuate pentru că acest sit arheologic este de o importanţă majoră nu numai pentru istoria României, ci şi a întregului spaţiu Cucuteni.

09 Primele transplanturi de telocitele
Cine: Laurenţiu M. Popescu
Unde: Institutul “Victor Babeş” din București
Când: aprilie
646x404 Cercetătorii români au făcut primele transplanturi de telocitele, la trei ani de la descoperirea acestora, operaţia fiind realizată pe animale de laborator cărora medicii le-au provocat mai întâi un infarct.
Potrivit medicilor, aceasta este doar o primă etapă dintr-o cercetare pe termen lung care poate duce către un rezultat mult aşteptat, respectiv refacerea muşchiul inimii afectat de infarct, scopul final fiind aplicarea acestei terapii celulare, în viitor, şi la oameni. Cercetarea de la Institutul „Victor Babeş” a fost făcută pe un lot de şobolani. După ce le-a fost provocat chirurgical un infarct, fiecăruia i-a fost injectată o suspensie de telocite direct în inimă. Experimentul a fost coordonat de academicianul Laurenţiu M. Popescu, cel care a descoperit telocitelor. „Am injectat un milion de telocite luate din cultură artificală în zona periferică de infarct. O linguriţă de ceai are cinci mililitri, noi am injectat cam 0,5 – 1 mililitru. Mai apoi, am observat la microscop că aceste celule cu prelungiri extrem de lungi, asemănătoare neuronilor, la anumite intervale de timp au fost prezente în zona bolnavă din inimă”, a declarat academicianul român.
Experimentul de la Institutul “Victor Babeş” din București este o primă etapă care le dă speranţe cercetătorilor români că aceste celule nu migrează în organism şi pot ajuta la refacerea structurilor celulare. În următoarea etapă, cercetătorii vor să demonstreze că telocitele administrate împreună cu celulele stem pot ameliora funcţia şi dimensiunea zonei cardiace afectate. Telocitele se găsesc în mod normal în organism în inimă, tubul digestiv, plămân, uter, trompa uterină, pancreas, glanda mamară şi placentă.
Este pentru prima dată când potenţialul imens al telocitelor de a regenera ţesuturi bolnave a fost dovedit experimental în România, la trei ani de la descoperire.
Verdict: Mai avem de aşteptat câțiva ani până când telocitele vor vindeca oameni, însă, în viitor, în afară de refacerea inimilor bolnave, telocitele ar putea fi folosite în atenuarea bolilor de piele, precum şi în refacerea după un accident vascular cerebral.

10 Cea mai de succes expoziție științifică din România
Cine: „The Human Body”
Unde: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București
Când: martie-august
Galerie The Human Body Exhibition - sistemul muscular În premieră în România, „The Human Body” a debutat pe 22 martie, la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Expoziția a inclus peste 200 de exponate – corpuri umane reale care, prin disecțiile la nivelul organelor și țesuturilor oferă o perspectivă unică, tridimensională, fidelă, asupra a ceea ce se află sub piele, asupra miracolului corpului omenesc și a modului în care acesta funcționează.
Extraordinarele exponate au fascinat peste 20 de milioane de vizitatori din întreaga lume, fiind prezentate în Londra, Amsterdam, Barcelona, Dublin, Kiev, Praga și alte orașe. Expoziția „The Human Body” și-a propus să schimbe modul în care vizitatorii percep corpul uman, oferind românilor, în premieră, șansa unică de a-și privi organismul prin ochii unui chirurg și de a „experimenta” o incursiune vizuală în interiorul său. Nu în ultimul rând, scopul expunerii a fost și acela de a-i determina pe vizitatori să-și respecte și să-și îngrijească organismul, acordând atenție felului în care aleg să trăiască.
Expoziția „The Human Body” și-a purtat vizitatorii într-o călătorie uluitoare prin nouă galerii ce prezintă componentele esențiale ale anatomiei umane. Corpurile umane prezentate în cadrul expoziției „The Human Body” au fost donate, în conformitate cu legislația chineză, către Dalian Hoffen Bio-technique Laboratory. Institutul cercetează și dezvoltă tehnica plastinației pentru conservarea corpurilor umane, furnizând exponate școlilor de medicină, dar și vizitatorilor muzeelor, în scop educațional. Prin plastinație, țesutul uman este conservat definitiv prin tratarea cu cauciuc siliconic lichid. Rezultatul final este un organ sau un organism uman cauciucat, perfect conservat până la nivel celular. Această tehnică permite prezentarea corpului uman în toată complexitatea sa de sisteme: osos, muscular, nervos, circulator, digestiv etc. Procesul de transformare a unui corp întreg într-un exponat plastinat durează aproximativ un an și costă 30.000 de euro.
Verdict: 3.483 de români au vizitat „The Human Body” în primul week-end de la deschidere, transformând-o în cea mai de succes expoziție a muzeului Antipa din toate timpurile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu