Viruşii devin mobili – cum ne protejăm telefonul de ameninţări?

Trimite pe email

Marius Comper | 18.05.2012 |

1 Comentarii

+ zoom

Galerie foto (4)

Pe măsură ce dispozitivele mobile se transformă din simple telefoane în veritabile computere portabile folosite pentru cumpărături, online banking şi stocarea datelor personale, acestea devin o ţintă importantă pentru hackeri şi pentru aplicaţiile malware.
Se estimează că în 2011 au fost comercializate la nivel mondial aproximativ 500 de milioane de smartphone-uri şi tablete. Dispozitivele mobile sofisticate continuă să crească în popularitate, iar această tendinţă n-a trecut neobservată de ciberinfractori, care dezvoltă la rândul lor noi ameninţări ce speculează vulnerabilităţile acestor dispozitive.
Android, cel mai atacat sistem de operare

Ameninţările mobile se amplifică pe măsură ce telefoanele inteligente cresc în popularitate. Specialiştii au identificat în luna decembrie 2011 peste 1.000 de troieni ce ţinteau smartphone-urile, depăşind numărul tuturor viruşilor anti-smartphone identificaţi în anii precedenţi.
Cele mai importante ţinte ale dezvoltatorilor de aplicaţii malware pentru smartphone sunt utilizatorii celui mai popular sistem de operare mobil: Android. În primele trei luni ale anului 2012 au fost identificate 5.000 de aplicaţii malware concepute special pentru Android. Conform datelor Bitdefender, rata de infectare a aplicaţiilor pentru Android a crescut semnificativ la începutul acestui an, cele mai multe ameninţări vizând furtul de date personale. Primele 3 locuri în "clasamentul infectărilor" sunt ocupate de China, Rusia şi Franţa, iar România se află pe locul 6.
Una dintre cele mai răspândite ameninţări o reprezintă un troian camuflat într-o aplicaţie denumită "Battery Doctor". Cei care instalau programul sperând să optimizeze consumul de energie al acumulatorului aveau parte de o surpriză neplăcută: la fiecare 4 ore, troianul trimitea cele mai importante date personale (printre care localizarea fizică a dispozitivului, lista de contacte, SMS-urile şi emailurile) către serverele hackerilor.
Ciberinfractorii creează foarte multe aplicaţii malware, încercând mereu să profite de tendinţe. Recent, mai multe aplicaţii malware au fost lansate sub numele unor jocuri populare, precum Temple Run, Angry Birds Space sau Fruit Ninja. În Rusia, ciberinfractorii au creat un site care imita Instagram, o aplicaţie celebră folosită pentru a realiza fotografii şi pentru a le face disponibile altora pentru vizualizare. Cei care cădeau în plasă şi instalau aplicaţia contrafăcută destinată telefoanelor cu Android descopereau la finalul lunii, atunci când îşi verificau factura, că smartphone-ul trimitea fără permisiunea lor SMS-uri foarte costisitoare către numere premium.

Unele aplicaţii malware sunt atât de eficiente încât utilizatorul nu realizează că a căzut victimă unui atac informatic. Specialiştii Bitdefender au identificat în 2011 mai multe programe ce foloseau un spyware intitulat Android.Spyware.GoneSixty.Gen, care în mai puţin de un minut extrăgea şi transmitea datele utilizatorului. După ce informaţiile ajungeau în posesia hackerilor, programul se dezinstala automat, fără să lase urme.
Aplicaţiile infectate nu se găsesc doar în magazinele online, ci şi pe site-uri. Recent, specialiştii au identificat o nouă metodă de infectare cu troieni pentru Android. Intitulat NotCompatible, troianul se prezintă utilizatorului, la accesarea unui site infectat, drept o "actualizare a sistemului de operare". Atacatorii pot folosi această aplicaţie malware pentru a obţine acces la reţeaua unei companii sau a unui organism guvernamental în cazul în care utilizatorul smarphone-ului infectat se conectează la aceasta.
De asemenea, aplicaţiile malware se răspândesc şi cu ajutorul codurilor QR, care la scanare solicită utilizatorului să descarce şi să instaleze o aplicaţie.
Cum ne protejăm smartphone-ul de malware?

Pentru a evita să descărcaţi o aplicaţie infectată, asiguraţi-vă că folosiţi o sursă sigură. La începutul acestui an, Google a anunţat implementarea unui serviciu intitulat "Bouncer", care va verifica aplicaţiile din Google Play, sursa oficială de aplicaţii pentru telefoanele Android. De asemenea, este recomandat să verificaţi recenziile aplicaţiilor înainte de a le instala.
Chiar dacă nu instalaţi aplicaţii din surse necunoscute, este recomandat să folosiţi o soluţie de securitate pentru a scana programele pe care doriţi să le instalaţi. DroidDream, un troian pentru Android, a făcut peste 200.000 de victime anul trecut înainte să fie eliminat de Google din Android Market.
Încercaţi să nu împrumutaţi altcuiva telefonul mobil, iar dacă o faceţi, să urmăriţi cu atenţie acţiunile pe care persoana respectivă le întreprinde pe smartphone-ul dumneavoastră. Din acelaşi motiv, nu vă lăsaţi telefonul mobil nesupravegheat.
Unul dintre cei mai cunoscuţi experţi din industria soluţiilor de securitate IT, Eugene Kaspersky, estima pentru BBC News că "infractorii care ţintesc telefoanele mobile câştigă între 1.000 şi 5.000 de dolari pe zi". Specialistul a explicat că "în general, un singur utilizator nu are foarte mulţi bani disponibili în cont, însă când infectezi sute de mii de telefoane poţi obţine o sumă colosală".
Dacă smartphone-urile au înlocuit până acum aparatul foto şi aparatele GPS, în viitor ele promit să înlocuiască inclusiv portofelele, graţie tehnologiei NFC (Near-Field Communication) ce facilitează plăţile şi transferul rapid de date. Această tehnologie promite să ne facă viaţa mai uşoară, dar totodată va transforma smartphone-urile noastre într-o ţintă şi mai atrăgătoare pentru infractori.
De aceea, pe măsură ce telefoanele mobile devin minicomputere ce gestionează date personale importante, folosirea unei soluţii de securitate devine o necesitate.

Ce ne pregăteşte viitorul? 8 previziuni ale vizionarului Ray Kurzweil de la Google

Trimite pe email

Marius Comper | 11.03.2014 |

8 Comentarii

Abilităţile biologice ale minţii umane se dezvoltă într-un ritm liniar, pe când abilităţile non-biologice ale tehnologiei se dezvoltă exponenţial, motiv pentru care Kurzweil crede că până în 2029 inteligenţa artificială va ajunge să aibă abilităţi similare cu cele ale oamenilor.      (Foto: Shutterstock.com) + zoom

Galerie foto (7)

Ray Kurzweil este un inventator, futurolog şi specialist în inteligenţă artificială renumit atât pentru invenţiile sale, cât şi pentru numeroasele previziuni pe care le-a făcut în ultimele decenii şi care s-au adeverit. Kurzweil a inventat numeroase tehnologii, cum ar fi scannerul de tip flatbed, tehnologii OCR, sisteme de citire a textelor şi de recunoaştere vocală. Printre predicţiile sale se numără faptul că Internetul va juca un rol central în viaţa oamenilor (lucru pe care îl susţinea în anii ‘80, când Internetul era o reţea cunoscută de puţini oameni), că oamenii vor fi învinşi la şah de computere (cu opt ani înainte ca Garry Kasparov să piardă în faţa lui Deep Blue) şi că Uniunea Sovietică se va prăbuşi.
Astăzi, Kurzweil lucrează pentru Google în rolul de „Director of Engineering”, astfel că el nu se mai limitează doar la a prezice viitorul, ci joacă un rol activ în modelarea sa. Printre proiectele pe care le desfăşoară inventatorul în cadrul Google se numără şi motorul de căutare al viitorului, care va fi capabil să răspundă la întrebări complexe, să înţeleagă informaţii conţinute în documentele pe care le găseşte şi chiar să identifice informaţii care ar putea fi utile oamenilor. 

Ray Kurzweil    (Foto: AFP)

„Google a făcut primii paşi spre înţelegerea sensului informaţiilor pe care le caută şi deja poate înţelege puţin din ceea ce citeşte. La asta lucrez acum, de fapt, încerc să-i permit motorului de căutare chiar să înţeleagă conţinutul paginilor web”, a declarat Kurzweil în cadrul conferinţei CIO Network organizate de Wall Street Journal.
Specialistul crede că în 5-8 ani motoarele de căutare vor deveni mult mai asemănătoare oamenilor. „O să le puteţi pune întrebări complexe, de dimensiunea unui paragraf. Motorul ar putea să intre în dialog cu dumneavoastră pentru a înţelege ce vă trebuie”, a explicat Kurzweil. Vizionarul de la Google crede că noile motoare de căutare vor avea abilităţi greu de imaginat astăzi. „Aţi putea să-i daţi motorului de căutare să rezolve un proiect de cercetare. Spre exemplu, dacă nu găseşte astăzi răspunsul pe care îl căutaţi, ar putea reveni peste două luni dacă descoperă ceva relevant. Acesta va fi viitorul căutării”, spune Kurzweil.
Kurzweil afirmă că aceste reuşite tehnologice vor face parte dintr-un fenomen mai amplu, care are loc într-un ritm accelerat: integrarea inteligenţei umane cu cea artificială. „Vom extinde ceea ce suntem. Vom deveni în mai mare măsură non-biologici”, spune Kurzweil. Abilităţile biologice ale minţii umane se dezvoltă într-un ritm liniar, pe când cele non-biologice ale tehnologiei se dezvoltă exponenţial, motiv pentru care Kurzweil crede că până în 2029 inteligenţa artificială va ajunge să aibă abilităţi similare cu cele ale oamenilor. „Astăzi, un copil din Africa care are un smartphone poate accesa toate cunoştinţele omenirii, lucru care nu îi era disponibil nici preşedintelui SUA acum 15 ani. Acest progres rapid va continua să se manifeste într-un mod exponenţial”, explică specialistul. „Până în 2045, ne vom extinde inteligenţa de un miliard de ori”, prevede Kurzweil.
Dacă aceste afirmaţii vi se par greu de crezut, atunci cu siguranţă veţi fi uimiţi de celelalte predicţii ale futurologului, pe care le-a dezvăluit de curând într-un interviu acordat cotidianului britanic The Times.
Iată ce crede Kurzweil că ne pregăteşte viitorul:
2017 - Automobile care se conduc singure
„Maşinile Google care se conduc singure au parcurs până acum peste 800.000 de kilometri pe şoselele oraşelor fără a fi controlate de şoferi şi fără a provoca vreun accident. În 10 ani vor fi ubicue. Oamenii au un câmp vizual restrâns, pe când aceste maşini au senzori vizuali, laser şi o inteligenţă artificială care le permite să analizeze ce se petrece în mediul lor. În cele din urmă aceste maşini vor comunica una cu cealaltă şi îşi vor coordona mişcările. Nu vom mai avea nevoie să deţinem o maşină, ci vor exista mai multe maşini în circulaţie, iar atunci când vom avea nevoie de una vom putea beneficia de serviciile sale printr-o simplă comandă de pe telefonul mobil”, crede Kurzweil.

2018 - Motoarele de căutare devin asistenţi personali
„În acest moment, căutarea se bazează în cea mai mare parte pe cuvinte cheie”, afirmă Kurzweil. „Acum lucrez la realizarea unui motor de căutare care înţelege sensul acestor miliarde de documente. Va fi mai degrabă asemănător unui asistent uman cu care poţi dialoga, căruia îi poţi expune probleme complicate şi chiar griji personale. Dacă vei purta un sistem de tipul Google Glass, vei putea adnota realitatea. De asemenea, acest motor de căutare ar putea să-ţi asculte conversaţiile şi să-ţi ofere indicii preţioase. Spre exemplu, ţi-ar putea sugera o anecdotă care s-ar potrivi de minune în dialogul pe care îl porţi”, spune vizionarul.
2020 - Ne vom putea dezactiva celulele adipoase
„Acum o mie de ani, era în interesul nostru să stocăm fiecare calorie. Nu existau frigidere, astfel că organismul depozita caloriile în celulele adipoase ale corpului, însă asta a condus azi la o epidemie a obezităţii şi a diabetului de tip 2. Mulţumită Human Genome Project, medicina a devenit informatică, astfel că învăţăm în mod exponenţial cum să reprogramăm acest software învechit cu care este dotat corpul nostru. Oamenii de ştiinţă au reuşit deja în experimentele desfăşurate pe animale bolnave de diabet să dezactiveze gena receptorului pentru insulină. Animalele supuse acestei modificări mâncau cu poftă, dar rămâneau slabe şi nu făceau diabet, trăind cu 20% mai mult. Eu cred că acest lucru va deveni realitate şi în cazul oamenilor în aproximativ 5-10 ani, oferindu-ne abilitatea de a ne controla greutatea indiferent de ceea ce mâncăm”, prezice Kurzweil.

„În aproximativ 5-10 ani vom avea abilitatea de a ne controla greutatea indiferent de ceea ce mâncăm”, prezice Kurzweil.    (Foto: Shutterstock.com)

2020 - Cu un simplu click ne vom tipări haine „de marcă” în propria casă
„Momentan există un entuziasm exagerat pentru imprimantele 3-D. De regulă, atunci când oamenii se extaziază prematur, acest fenomen este urmat de deziluzii şi falimente, aşa cum s-a întâmplat la începutul deceniului trecut cu «crash-ul dot.com». Cred că suntem la 5 ani distanţă de modalităţile de utilizare cu adevărat importante ale imprimantelor 3-D. La începutul deceniului 2020-2030 cred că vom înlocui o bună parte din procesele de producţie cu imprimantele 3-D. Vom putea tipări haine şi va exista o piaţă open source cu design-uri gratuite. Vor exista imprimante 3-D personale, dar şi unele folosite în comun, disponibile în coffee shop-ul din cartier”, afirmă futurologul.
2023 - Realităţi virtuale în care ne vom putea pierde cu totul
„Jocurile pe computer au reprezentat pionieratul realităţilor virtuale, iar în maxim 10 ani (dar mai probabil în 5 ani) vom avea la dispoziţie realităţi virtuale absolut convingătoare, cel puţin în ceea ce priveşte simţurile vizual şi auditiv. De asemenea, va exista o cvasi-simulare a simţului tactil. Pentru a stăpâni pe deplin simţul tactil vom avea nevoie să acţionăm asupra sistemului nervos, iar asta va dura vreo 20 de ani. Vom putea să trimitem mici dispozitive, nanoroboţi, în creier şi în vasele capilare, iar aceştia vor oferi semnale senzoriale adiţionale, care vor părea că vin din simţurile noastre reale”, spune Kurzweil.
Care vor fi beneficiile? „Spre exemplu, aţi putea să vă întâlniţi cu un prieten care se află la sute de kilometri distanţă şi să vă plimbaţi împreună pe malul mării Mediterane, ţinându-vă de mână şi simţind cum sunteţi mângâiat pe faţă de aerul umed al valurilor”, exemplifică specialistul.

„În maxim 10 ani vom avea la dispoziţie realităţi virtuale absolut convingătoare, cel puţin în ceea ce priveşte simţurile vizual şi auditiv”, crede Kurzweil    (Foto: Shutterstock.com)

2030 - Ferme verticale de legume şi carne
Kurzweil crede că „va avea loc o nouă revoluţie în agricultură, una verticală, pentru că acum folosim o treime din suprafaţa utilă a Pământului pentru a produce mâncare, ceea ce este foarte ineficient. În schimb vom produce alimente într-o fabrică computerizată verticală, ce va fi controlată de o inteligenţă artificială. Această fabrică va folosi terenul mult mai eficient şi va recicla toate substanţele nutritive, astfel că nu va avea niciun impact asupra mediului. Ea va include plante hidroponice, fructe şi legume şi carne clonată in vitro”.
Eficienţa sporită nu va fi singurul beneficiu al acestui sistem. „Vom putea beneficia de alimente mai sănătoase, spre exemplu carne cu grăsimi Omega-3 în loc de grăsimi saturate”, crede vizionarul de la Google. În plus, carnea va fi obţinută prin clonarea in vitro a ţesutului muscular, eliminând astfel suferinţa animalelor.
2033 - Vom utiliza exclusiv energie solară
„Folosim noi nanotehnologii în conceperea panourilor solare, iar costurile se reduc semnificativ de la o zi la alta. Un raport publicat de curând de Deutsche Bank sublinia că «în India şi Italia costul energiei solare nesubvenţionate este aproape de costul energiei disponibile în reţeaua electrică, iar în 2014 alte 11 ţări vor atinge acest prag de cost». Aşadar, cred că în maximum 20 de ani vom putea obţine toată energia de la soare”, afirmă Kurzweil.
„I-am prezentat acestui lucru acum nu foarte mult timp prim-ministrului statului Israel, Benjamin Netanyahu, care mi-a fost coleg de clasă la MIT, la Sloan School of Management, iar el m-a întrebat: «Ray, dar există suficientă energie solară pentru a face acest lucru?». Răspunsul meu a fost «da, există de 10.000 de ori mai multă decât avem nevoie”, a mai spus Kurzweil.

„Cred că în maximum 20 de ani vom putea obţine toată energia de la soare”, afirmă Kurzweil.    (Foto: Shutterstock.com)

2040 - Vom rămâne tineri pentru totdeauna
Ultima previziune a lui Kurweil este şi cea mai îndrăzneaţă:
„În douăzeci de ani din acest moment vom adăuga mai mulţi ani la speranţa dumneavoastră de viaţă decât anii care se scurg. Speranţa de viaţă a crescut de 4 ori în ultima mie de ani şi s-a dublat în ultimii 200 de ani. Acum putem să reprogramăm sănătatea şi medicina ca pe un software, astfel că acest ritm va continua să se accelereze. Există trei «punţi» care ne vor permite să ne extindem speranţa de viaţă. Prima punte este să luăm decizii agresive care să ne permită să rămânem sănătoşi astăzi. Obiectivul este să ajungem la cea de-a doua punte: revoluţia biotehnologiei, care ne va permite să reprogramăm biologia pentru a evita boala. Cea de-a treia punte este revoluţia nanotehnologiei. Cel mai elocvent exemplu al acesteia îl reprezintă nanoroboţii, care vor fi prezenţi în fluxul nostru sanguin şi care ne vor augmenta sistemul imunitar. Astfel vom putea crea un sistem imunitar care recunoaşte toate bolile şi care poate fi reprogramat pentru a contracara agenţii patogeni noi”.

„Nanoroboţii vor fi prezenţi în fluxul nostru sanguin şi care ne vor augmenta sistemul imunitar”, spune Kurzweil    (Foto: Shutterstock.com)

Ce ne pregăteşte viitorul? 8 previziuni ale vizionarului Ray Kurzweil de la Google

Trimite pe email

Marius Comper | 11.03.2014 |

6 Comentarii

Abilităţile biologice ale minţii umane se dezvoltă într-un ritm liniar, pe când abilităţile non-biologice ale tehnologiei se dezvoltă exponenţial, motiv pentru care Kurzweil crede că până în 2029 inteligenţa artificială va ajunge să aibă abilităţi similare cu cele ale oamenilor.      (Foto: Shutterstock.com) + zoom

Galerie foto (7)

Ray Kurzweil este un inventator, futurolog şi specialist în inteligenţă artificială renumit atât pentru invenţiile sale, cât şi pentru numeroasele previziuni pe care le-a făcut în ultimele decenii şi care s-au adeverit. Kurzweil a inventat numeroase tehnologii, cum ar fi scannerul de tip flatbed, tehnologii OCR, sisteme de citire a textelor şi de recunoaştere vocală. Printre predicţiile sale se numără faptul că Internetul va juca un rol central în viaţa oamenilor (lucru pe care îl susţinea în anii ‘80, când Internetul era o reţea cunoscută de puţini oameni), că oamenii vor fi învinşi la şah de computere (cu opt ani înainte ca Garry Kasparov să piardă în faţa lui Deep Blue) şi că Uniunea Sovietică se va prăbuşi.
Astăzi, Kurzweil lucrează pentru Google în rolul de „Director of Engineering”, astfel că el nu se mai limitează doar la a prezice viitorul, ci joacă un rol activ în modelarea sa. Printre proiectele pe care le desfăşoară inventatorul în cadrul Google se numără şi motorul de căutare al viitorului, care va fi capabil să răspundă la întrebări complexe, să înţeleagă informaţii conţinute în documentele pe care le găseşte şi chiar să identifice informaţii care ar putea fi utile oamenilor. 

Ray Kurzweil    (Foto: AFP)

„Google a făcut primii paşi spre înţelegerea sensului informaţiilor pe care le caută şi deja poate înţelege puţin din ceea ce citeşte. La asta lucrez acum, de fapt, încerc să-i permit motorului de căutare chiar să înţeleagă conţinutul paginilor web”, a declarat Kurzweil în cadrul conferinţei CIO Network organizate de Wall Street Journal.
Specialistul crede că în 5-8 ani motoarele de căutare vor deveni mult mai asemănătoare oamenilor. „O să le puteţi pune întrebări complexe, de dimensiunea unui paragraf. Motorul ar putea să intre în dialog cu dumneavoastră pentru a înţelege ce vă trebuie”, a explicat Kurzweil. Vizionarul de la Google crede că noile motoare de căutare vor avea abilităţi greu de imaginat astăzi. „Aţi putea să-i daţi motorului de căutare să rezolve un proiect de cercetare. Spre exemplu, dacă nu găseşte astăzi răspunsul pe care îl căutaţi, ar putea reveni peste două luni dacă descoperă ceva relevant. Acesta va fi viitorul căutării”, spune Kurzweil.
Kurzweil afirmă că aceste reuşite tehnologice vor face parte dintr-un fenomen mai amplu, care are loc într-un ritm accelerat: integrarea inteligenţei umane cu cea artificială. „Vom extinde ceea ce suntem. Vom deveni în mai mare măsură non-biologici”, spune Kurzweil. Abilităţile biologice ale minţii umane se dezvoltă într-un ritm liniar, pe când cele non-biologice ale tehnologiei se dezvoltă exponenţial, motiv pentru care Kurzweil crede că până în 2029 inteligenţa artificială va ajunge să aibă abilităţi similare cu cele ale oamenilor. „Astăzi, un copil din Africa care are un smartphone poate accesa toate cunoştinţele omenirii, lucru care nu îi era disponibil nici preşedintelui SUA acum 15 ani. Acest progres rapid va continua să se manifeste într-un mod exponenţial”, explică specialistul. „Până în 2045, ne vom extinde inteligenţa de un miliard de ori”, prevede Kurzweil.
Dacă aceste afirmaţii vi se par greu de crezut, atunci cu siguranţă veţi fi uimiţi de celelalte predicţii ale futurologului, pe care le-a dezvăluit de curând într-un interviu acordat cotidianului britanic The Times.
Iată ce crede Kurzweil că ne pregăteşte viitorul:
2017 - Automobile care se conduc singure
„Maşinile Google care se conduc singure au parcurs până acum peste 800.000 de kilometri pe şoselele oraşelor fără a fi controlate de şoferi şi fără a provoca vreun accident. În 10 ani vor fi ubicue. Oamenii au un câmp vizual restrâns, pe când aceste maşini au senzori vizuali, laser şi o inteligenţă artificială care le permite să analizeze ce se petrece în mediul lor. În cele din urmă aceste maşini vor comunica una cu cealaltă şi îşi vor coordona mişcările. Nu vom mai avea nevoie să deţinem o maşină, ci vor exista mai multe maşini în circulaţie, iar atunci când vom avea nevoie de una vom putea beneficia de serviciile sale printr-o simplă comandă de pe telefonul mobil”, crede Kurzweil.

2018 - Motoarele de căutare devin asistenţi personali
„În acest moment, căutarea se bazează în cea mai mare parte pe cuvinte cheie”, afirmă Kurzweil. „Acum lucrez la realizarea unui motor de căutare care înţelege sensul acestor miliarde de documente. Va fi mai degrabă asemănător unui asistent uman cu care poţi dialoga, căruia îi poţi expune probleme complicate şi chiar griji personale. Dacă vei purta un sistem de tipul Google Glass, vei putea adnota realitatea. De asemenea, acest motor de căutare ar putea să-ţi asculte conversaţiile şi să-ţi ofere indicii preţioase. Spre exemplu, ţi-ar putea sugera o anecdotă care s-ar potrivi de minune în dialogul pe care îl porţi”, spune vizionarul.
2020 - Ne vom putea dezactiva celulele adipoase
„Acum o mie de ani, era în interesul nostru să stocăm fiecare calorie. Nu existau frigidere, astfel că organismul depozita caloriile în celulele adipoase ale corpului, însă asta a condus azi la o epidemie a obezităţii şi a diabetului de tip 2. Mulţumită Human Genome Project, medicina a devenit informatică, astfel că învăţăm în mod exponenţial cum să reprogramăm acest software învechit cu care este dotat corpul nostru. Oamenii de ştiinţă au reuşit deja în experimentele desfăşurate pe animale bolnave de diabet să dezactiveze gena receptorului pentru insulină. Animalele supuse acestei modificări mâncau cu poftă, dar rămâneau slabe şi nu făceau diabet, trăind cu 20% mai mult. Eu cred că acest lucru va deveni realitate şi în cazul oamenilor în aproximativ 5-10 ani, oferindu-ne abilitatea de a ne controla greutatea indiferent de ceea ce mâncăm”, prezice Kurzweil.

„În aproximativ 5-10 ani vom avea abilitatea de a ne controla greutatea indiferent de ceea ce mâncăm”, prezice Kurzweil.    (Foto: Shutterstock.com)

2020 - Cu un simplu click ne vom tipări haine „de marcă” în propria casă
„Momentan există un entuziasm exagerat pentru imprimantele 3-D. De regulă, atunci când oamenii se extaziază prematur, acest fenomen este urmat de deziluzii şi falimente, aşa cum s-a întâmplat la începutul deceniului trecut cu «crash-ul dot.com». Cred că suntem la 5 ani distanţă de modalităţile de utilizare cu adevărat importante ale imprimantelor 3-D. La începutul deceniului 2020-2030 cred că vom înlocui o bună parte din procesele de producţie cu imprimantele 3-D. Vom putea tipări haine şi va exista o piaţă open source cu design-uri gratuite. Vor exista imprimante 3-D personale, dar şi unele folosite în comun, disponibile în coffee shop-ul din cartier”, afirmă futurologul.
2023 - Realităţi virtuale în care ne vom putea pierde cu totul
„Jocurile pe computer au reprezentat pionieratul realităţilor virtuale, iar în maxim 10 ani (dar mai probabil în 5 ani) vom avea la dispoziţie realităţi virtuale absolut convingătoare, cel puţin în ceea ce priveşte simţurile vizual şi auditiv. De asemenea, va exista o cvasi-simulare a simţului tactil. Pentru a stăpâni pe deplin simţul tactil vom avea nevoie să acţionăm asupra sistemului nervos, iar asta va dura vreo 20 de ani. Vom putea să trimitem mici dispozitive, nanoroboţi, în creier şi în vasele capilare, iar aceştia vor oferi semnale senzoriale adiţionale, care vor părea că vin din simţurile noastre reale”, spune Kurzweil.
Care vor fi beneficiile? „Spre exemplu, aţi putea să vă întâlniţi cu un prieten care se află la sute de kilometri distanţă şi să vă plimbaţi împreună pe malul mării Mediterane, ţinându-vă de mână şi simţind cum sunteţi mângâiat pe faţă de aerul umed al valurilor”, exemplifică specialistul.

„În maxim 10 ani vom avea la dispoziţie realităţi virtuale absolut convingătoare, cel puţin în ceea ce priveşte simţurile vizual şi auditiv”, crede Kurzweil    (Foto: Shutterstock.com)

2030 - Ferme verticale de legume şi carne
Kurzweil crede că „va avea loc o nouă revoluţie în agricultură, una verticală, pentru că acum folosim o treime din suprafaţa utilă a Pământului pentru a produce mâncare, ceea ce este foarte ineficient. În schimb vom produce alimente într-o fabrică computerizată verticală, ce va fi controlată de o inteligenţă artificială. Această fabrică va folosi terenul mult mai eficient şi va recicla toate substanţele nutritive, astfel că nu va avea niciun impact asupra mediului. Ea va include plante hidroponice, fructe şi legume şi carne clonată in vitro”.
Eficienţa sporită nu va fi singurul beneficiu al acestui sistem. „Vom putea beneficia de alimente mai sănătoase, spre exemplu carne cu grăsimi Omega-3 în loc de grăsimi saturate”, crede vizionarul de la Google. În plus, carnea va fi obţinută prin clonarea in vitro a ţesutului muscular, eliminând astfel suferinţa animalelor.
2033 - Vom utiliza exclusiv energie solară
„Folosim noi nanotehnologii în conceperea panourilor solare, iar costurile se reduc semnificativ de la o zi la alta. Un raport publicat de curând de Deutsche Bank sublinia că «în India şi Italia costul energiei solare nesubvenţionate este aproape de costul energiei disponibile în reţeaua electrică, iar în 2014 alte 11 ţări vor atinge acest prag de cost». Aşadar, cred că în maximum 20 de ani vom putea obţine toată energia de la soare”, afirmă Kurzweil.
„I-am prezentat acestui lucru acum nu foarte mult timp prim-ministrului statului Israel, Benjamin Netanyahu, care mi-a fost coleg de clasă la MIT, la Sloan School of Management, iar el m-a întrebat: «Ray, dar există suficientă energie solară pentru a face acest lucru?». Răspunsul meu a fost «da, există de 10.000 de ori mai multă decât avem nevoie”, a mai spus Kurzweil.

„Cred că în maximum 20 de ani vom putea obţine toată energia de la soare”, afirmă Kurzweil.    (Foto: Shutterstock.com)

2040 - Vom rămâne tineri pentru totdeauna
Ultima previziune a lui Kurweil este şi cea mai îndrăzneaţă:
„În douăzeci de ani din acest moment vom adăuga mai mulţi ani la speranţa dumneavoastră de viaţă decât anii care se scurg. Speranţa de viaţă a crescut de 4 ori în ultima mie de ani şi s-a dublat în ultimii 200 de ani. Acum putem să reprogramăm sănătatea şi medicina ca pe un software, astfel că acest ritm va continua să se accelereze. Există trei «punţi» care ne vor permite să ne extindem speranţa de viaţă. Prima punte este să luăm decizii agresive care să ne permită să rămânem sănătoşi astăzi. Obiectivul este să ajungem la cea de-a doua punte: revoluţia biotehnologiei, care ne va permite să reprogramăm biologia pentru a evita boala. Cea de-a treia punte este revoluţia nanotehnologiei. Cel mai elocvent exemplu al acesteia îl reprezintă nanoroboţii, care vor fi prezenţi în fluxul nostru sanguin şi care ne vor augmenta sistemul imunitar. Astfel vom putea crea un sistem imunitar care recunoaşte toate bolile şi care poate fi reprogramat pentru a contracara agenţii patogeni noi”.
„Nanoroboţii vor fi prezenţi în fluxul nostru sanguin şi care ne vor augmenta sistemul imunitar”, spune Kurzweil    (Foto: Shutterstock.com)

TIL: Transumanism, singularitate şi viaţă veşnică

Trimite pe email

Irina Bakó | 11.10.2012 |

13 Comentarii

+ zoom

Galerie foto (4)

În fiecare zi se petrec atâtea schimbări sau descoperiri notabile în ştiinţă, tehnologie, psihologie, medicină. sociologie şi alte lucruri cu care ne ocupăm noi aici, la descoperă, încât adesea se întâmplă să nu am (şi cred că nici voi) suficient timp sau disponibilitate de a procesa şi stoca toată această informaţie în memoria de lungă durată. Din acest motiv mi s-ar părea binevenită o serie de monologuri săptămânale pe diverse teme de interes general extrase din conştiinţa colectivă, întoarse pe toate părţile până se sedimentează şi transformă în noi perspective - şi, în cel mai fericit caz, în noi discuţii. Dacă vă daţi pe reddit, probabil ştiţi deja ce înseamnă TIL. Dacă nu, acronimul de la today I learned se referă la lucruri noi pe care le aflăm zi de zi, care mai tot timpul se dovedesc a fi remarcabile.

Subiectele pe care o să le abordez sunt la fel de variate ca discuţiile de la TED sau speciile de şerpi din Australia şi, la fel ca ele, se supun cu totul legii randomness-ului. Aşadar, aşteptaţi-vă la transumanism, singularitate, fascinaţia omului faţă de distopii, adultlescenţă, hedonism social, interconectivitate, noosferă, peak oil şi multe alte curiozităţi pe care o să vi le divulg la momentul potrivit.
Idei vechi şi noi despre umanitate

Ne-am obişnuit cu ideea că majoritatea descoperirilor ştiinţifice pe care le considerăm universal valabile astăzi au fost catalogate ca fiind ridicole, inutile sau absurde când au fost puse prima oară în discuţie. De exemplu, în anul 1900 Lordul Kelvin şi colegii lui emeriţi pretindeau cu convingere totală că nu mai există noi legi ale fizicii care să nu fie ştiute la momentul respectiv - şi asta doar cu câţiva ani înainte de apariţia teoriei relativităţii şi a descoperirii microcosmosului cuantic. Falsa senzaţie că ştim absolut tot ce se poate şti (şi că tot ce ştim este complet adevărat) este imposibil de eradicat, dar cu toate acestea cei mai buni dintre noi continuă să cerceteze şi să descopere noi şi noi adevăruri pe care noi nici nu le bănuim încă. Cert e că de fiecare dată când mai aflăm ceva despre natură şi despre cum funţionează legile ei, ne dăm seama că ştim şi mai puţin decât credeam că ştim.
Deşi tocmai am trimis un rover pe Marte şi începem să ne gândim serios la colonii, trebuie să fim conştienţi de cât de primitivă este încă gândirea noastră; din fericire, acest lucru este pe cale de a se schimba dramatic în următorii 30 de ani. 2045 va fi anul Singularităţii dacă e să ne luăm după Ray Kurzweil, pe care ar fi indicat să-l credem.
În ciuda faptului că toată lumea o duce semnificativ mai bine decât au dus-o generaţiile de dinainte, există o discrepanţă mai mare ca niciodată între nivelul cultural şi social al locuitorilor planetei. Gândul că în 2012 există oameni ca Alain de Botton, care susţin crearea unui templu al ateilor, sau că ne punem probleme despre moralitatea roboţilor, sau că modificăm genetic viruşi şi preprogramăm sănătatea copiilor noştri în clipa în care “în restul lumii” se întâmplă doar stagnare sau chiar involuţie e vag frustrant, dar e clar că lucrurile progresează cu o viteză copleşitoare. Probabil pe măsură ce tehnologia va deveni şi mai ieftină, şi mai accesibilă (evoluţia telefoanelor mobile mi se pare cel mai relevant exemplu de până azi) o să vedem dovezi mai clare ale proverbialului shift de perspectivă şi în “restul” lumii, care acumulează peste 80 la sută din planetă.
Deocamdată cei care speră la concretizarea inteligenţei colective de pe net sunt mai puţini şi mai neimplicaţi decât oamenii care execută alţi oameni cu pietre în piaţa publică - însă cu toate acestea se întâmplă din ce în ce mai rar să găseşti un loc pe planetă care să nu aibă conexiune la net, aşadar acces liber la informaţie. Şi pentru că, conform legii lui Moore, lucrurile progresează exponenţial, cu siguranţă o să vedem în timp real impactul tehnologiei din următorii ani la nivel planetar. (Legea lui Moore sună în felul următor: se estimează că în aproximativ 20-30 de ani computerele vor depăşi puterea de calcul a creierului uman, care este de ordinul a 10^14 operaţiunii pe secundă. Extrapolând legea lui Moore, putem presupune că în cei 100 de ani ai secolului 21 vom asista la o evoluţie comparabilă cu 20.000 de ani precedenţi, dacă se menţine curba exponenţială.)
E posibil să sune absurd, dar mă refer la existenţa implanturilor electronice, a cyborgilor şi a vieţii veşnice online mai curând decât vă imaginaţi.
Inteligenţă colectivă, implanturi şi cyborgi
În principiu faptul că 70% din omenire e cu zeci sau sute de ani în urma noastră, (noi fiind minoritatea care care susţine progresul tehnologic, descoperirile în ştiinţă şi trăieşte în mod activ pe net) nu ne taie din optimism; noi ne-am angajat deja să facem shiftul şi să trecem la comunitarism sau transumanism sau cum i s-a mai zis revelaţiei colective care a început deja de o vreme încoace.

Mă refer la cazuri ca cel al lui Kevin Warwick, un profesor de Cibernetică la Universitatea Reading care şi-a implantat în 1998 un ID de frecvenţă radio în braţ. Ca urmare, el poate activa lumina din degete sau poate să simuleze o îmbrăţişare la distanţă (soţia lui este şi ea cibernetică). Cu toate acestea, Warwick nu vrea să devină un robot ci doar un om mai bun. Sunt din ce în ce mai mulţi oameni ca Warwick pe pământ, care consideră că un implant cibernetic e la fel de justificat ca orice formă de chirurgie plastică, doar că e de mii de ori mai util. La fel gîndeşte şi regizorul Rob Spence, care face filme cu ochiul lui cibernetic. I se spune Eyeborg şi a făcut un documentar despre implanturi şi augmentări cibernetice.
Pe lângă oamenii cibernetici există şi o grămadă de roboţi, pentru uz personal sau nu, care prestează serviciii de life hacking. De exemplu, Sand Flea poate sări printr-o fereastră sau de pe un acoperiş (în timp ce filmează) ca apoi să se rostogolească pe nişte rotiţe până când e cazul să mai sară o dată. RISE, un robot a un gândac de bucătărie cu 6 picioare poate urca orice suprafaţă. LS 3 Big Dog, un fel de câine mutant, e proiectat să acompanieze soldaţii care au nevoie de provizii şi e capabil să care până la 180 de kg pe teren accidentat. SUGV, care are dimensiunea unei serviete, e gândit să identifice şi să urmărească oameni prin mulţime. Preferatele mele (şi ale oricui, cred) sunt dronele de supraveghere care arată fix ca un ţânţar şi colectează probe de ADN.
Ideea din spatele transumanismului este dorinţa oamenilor de a se folosi de maşini nanometrice care să optimizeze inteligenţa, să repare celule, să vindece instant orice boală sau să sincronizeze procesele mentale cu computere super-inteligente. Transumanismul este o mişcare intelectuală şi culturală care profetizează şi lucrează în scopul transformării fundamentale a condiţiei umane prin dezvoltarea tehnologiei pentru a elimina îmbătrânirea şi pentru a spori foarte mult capacităţile intelectuale, fizice si psihologice ale oamenilor. Scopul final este de a susţine viaţa pentru totdeauna, şi, probabil, de a-i “învia” pe cei morţi.
Se ştie că orice proges tehnologic depinde de puterea de procesare, şi, din nou conform legii lui Moore, ea creşte exponenţial, şi anume se dublează din 7 în 7 ani. Cel mai important susţinător al transumanismului este polimatul, futuristul şi omul de ştiinţă Ray Kurzweil, care e cu siguranţă cel mai important inventator al secolului 20 - probabil chiar acum folosiţi câteva lucruri pe care le-a patentat el. Precum vă ziceam mai sus, 2045 va fi, conform lui, anul Singularităţii, sau momentul în care vom deveni una cu maşinile. Clipa în care chiar o să trăim în totalitate şi pentru totdeauna pe internet.

Mulţi dintre cei mai deştepţi şi mai bogaţi oameni din Silicon Valley au îmbrăţişat de mult timp Singularitatea, ba chiar au făcut şi o facultate care se cheamă aşa. Ei cred că tehnologia ar putea fi singura cale de a rezolva viitoarele crize ale planetei, mai ales dacă controlul procesului evolutiv va sta în mâinile noastre, ale tuturor. Google lucrează zi de zi pe construirea unui creier uriaş, care exploatează puterea de gândire a oamenilor, în scopul de a depăşi puterea minţii umane. Scopul acestui supercomputer este ca la un moment dat să reuşească să facă ceea ce noi probabil nu o să putem să-l programăm să facă, şi anume să îşi scrie singur versiuni de soft şi să se upgradeze continuu fără să mai intervenim noi în proces. Kurzweil glumeşte că dacă se întâmplă cumva ca acest supercalculator să devină un HAL, va trebui să facem unul mai bun care să îl oprească, sperând că acesta din urmă n-o să se alieze cu primul. Până atunci o avem pe SIRI, care, deşi aşa primitivă cum e ea, ne-a demonstrat că roboţii pot fi prietenoşi.
Cum spuneam la început, toate ideile mari au părut neplauzibile la început. Dacă acum 30 de ani nici nu ne imaginam că toată lumea a treia va avea acces la telefonie mobilă, şi acum ne e greu să concepem că în 33 de ani vom avea de-a face cu supercalulatoare autonome. Probabil mulţi dintre noi nu vor accepta posibilitatea nici când ea va exista.
Unii dintre adepţii Singularităţii portretizează un viitor în care oamenii se vor împărţi în două specii: cei care au, (dotaţi cu inteligenţă superioară şi capacitatea de a trăi timp de sute de ani) şi cei care nu au - oameni care refuză să renunţe la formele lor invechite, atât fizice cât şi mentale.
Aşa că nu ştiu despre voi, dar eu abia aştept clipa în care o să-mi pun primul implant - zic primul pentru că preconizez că o să fie cazul să-mi pun mai multe.
 

http://www.descopera.ro/