Povestea unei descoperiri extraordinare: de la armă chimică, la soluţie miraculoasă care ne va prelungi viaţa sănătoasă!

Trimite pe email

19.02.2013 |

3 Comentarii

+ zoom Gazul care face ouăle stricate să miroasă neplăcut ar putea fi secretul prelungirii tinereţii şi a vieţii sănătoase Galerie foto (1)

În cursa ce are ca obiectiv identificare unor noi metode de prelungire a vieţii, oamenii de ştiinţă au identificat un element neaşteptat: gazul care face ca ouăle stricate să aibă un miros respingător.

Hidrogenul sulfurat – cunoscut pentru efectele sale toxice şi pentru proprietăţile sale explozive – ar putea duce la încetinirea procesului de îmbătrânire şi la blocarea reacţilor chimice dăunătoare din interiorul celulelor, susţin oamenii de ştiinţă din China, ce au efectuat o analiză asupra studiilor ce analizau efectele acestei substanţe asupra sistemelor nervoase şi cardiovasculare.
Hidrogenul sulfurat activează o genă implicată în longevitate într-un mod similar resveratrolului, un antioxidant ce se găseşte în vinul roşu. Spre deosebire de resveratrol, hidrogenul sulfurat este produs de corp. Specialiştii afirmă că pastilele care amplifică nivelul acestui compus în corp au potenţialul de a prelungi viaţa oamenilor, cucerind totodată piaţa suplimentelor nutritive, ce se ridică la 28 de miliarde de dolari anual numai în SUA.
„Dintotdeauna, lumea se gândeşte la hidrogenul sulfurat ca la un element nociv, o toxină”, a declarat Matt Whiteman, profesor specializat în terapii experimentale în cadrul Universităţii din Exeter. Din momentul în care cercetătorii au descoperit că mamiferele produc acest gaz în celulele lor, „acest domeniu de cercetare a cunoscut o creştere explozivă”.
  Îmbunătăţirea longevităţii este una dintre cele mai mari realizări ale umanităţii, a declarat Babatunde Osotimehin, directorul executiv al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie, într-un raport publicat anul trecut pe tema îmbătrânirii. În 2012 trăiau pe planeta noastră aproximativ 810 milioane de persoane cu vârste mai mari de 60 de ani, faţă de 205 milioane în 1950.
„Există un interes sporit referitor la înţelegerea mecanismului ce stă la baza îmbătrânirii. Este firesc pentru noi, ca fiinţe umane, să ne întrebăm dacă putem prelungi durata de viaţă prin amânarea îmbătrânirii”, comentează John Rouse, profesor de biologie a cromozomului în cadrul Universităţii Dundee. Hidrogenul sulfurat reprezintă o ţintă promiţătoare, spune Rouse, care studiază repararea ADN-ului şi îmbătrânirea.
De la armă chimică la soluţie anti-îmbătrânire
Incolor şi inflamabil, hidrogenul sulfurat a fost folosit în Primul Război Mondial ca armă chimică. Dincolo de un anumit prag, această substanţă este toxică, explică Rouse, însă „sub acel prag, există anumite beneficii pentru sănătate”.
Hidrogenul sulfurat pare să încetinească procesul de îmbătrânire şi afecţiunile asociate îmbătrânirii în cel puţin trei moduri, explică Jiangg Zhisheng şi colegii săi de la Universitatea South China din Hengyang, Hunan, într-un raport ce urmează să fie publicat luna viitoare în jurnalul ştiinţific Molecular and Cellular Biology. Gazul ajută la contracararea radicalilor liberi ce atacă celulele, încurajează producţia unei enzime despre care se crede că influenţează durata de viaţă şi interacţionează cu o genă care pare să joace un rol cheie în activitatea anti-îmbătrânire.
„Datele disponibile până în acest moment sugerează că hidrogenul sulfurat ar putea deveni următorul agent potent în prevenirea şi ameliorarea simptomelor îmbătrânirii şi a bolilor asociate îmbătrânirii”, a declarat Jiang. Expertul chinez a mai spus că în viitor este posibil ca persoanele să consume alimente îmbogăţite cu hidrogen sulfurat şi suplimente alimentare conţinând această substanţă pentru a contracara îmbătrânirea.
Gazul are un rol important în reglarea presiunii arteriale, în îmbunătăţirea flexibilităţii venelor şi arterelor şi în stimularea fluxului sangvin, arată un studiu publicat în jurnalul Circulation de experţii de la Universitatea Exeter. Whiteman şi ceilalţi cercetători de la Universitatea Exeter au arătat că un nivel scăzut al hidrogenului sulfurat poate contribui la complicaţiile vasculare în rândul diabeticilor.
„Este încă neclar modul exact în care funcţionează hidrogenul sulfurat, ceea ce este foarte interesant”, spune Whiteman, care subliniază că primele cercetări asupra acestei substanţe s-au concentrat asupra efectelor sale toxice.
„Cercetătorii au presupus că orice cantitate de hidrogen sulfurat în corp are un efect nociv. Acum însă ne dăm seama că, de fapt, corpul produce hidrogen sulfurat cu ajutorul unor enzime speciale, iar pe măsură ce tot mai mulţi cercetători devin interesaţi de acest gaz descoperim modificări în sinteza hidrogenului sulfurat şi schimbări în modurile în care acest gaz este folosit de către corp”, adaugă cercetătorul.
Se pare că acest gaz acţionează asupra genei klotho, ce poartă numele uneia din ursitoarele mitologiei greceşti care controla durata vieţii umane. Cercetătorii cred că klotho duce la extinderea duratei de viaţă a oamenilor prin mai multe metode. Una dintre acestea constă în stimularea producerii de antioxidanţi de către corp, explică Jiang şi colegii săi în noul studiu. Pe de altă parte, nivelul scăzut de hidrogen sulfurat în corp este asociat hipertensiunii arteriale, afecţiunii Parkinson şi afecţiunii Alzheimer.
Lupta împotriva radicalilor liberi
Unul din principalele avantaje ale hidrogenului sulfurat constă în abilitatea sa de a activa enzima SIRT1, o genă ce imită efectele restricţiei calorice, explică Rouse. Studiile efectuate până acum au oferit dovezi convingătoare asupra faptului că reducerea cantităţii de alimente consumate duce la amânarea îmbătrânirii, deoarece corpul generează mai puţini radicali liberi ce duc la „uzarea” corpului.
„Sunt din ce în ce mai multe dovezi ce atestă că hidrogenul sulfurat poate contracara radicalii liberi”, afirmă Rouse. Cercetătorul subliniază că persoanele care suferă de afecţiuni inflamatorii sau de boli autoimune au lăudat de multe ori beneficiile oferite de băile în izvoare vulcanice, ce reprezintă o sursă bogată de gaz sulfuros.
Compania de farmaceutice GlaxoSmithKline a încercat să producă un medicament care să activeze enzima SIRT1, folosind resveratrolul, însă acesta nu a oferit rezultate încurajatoare în teste. Compania a plătit 720 de milioane de dolari pentru altă companie, Sirtris Pharmaceuticals, pentru a studia această enzimă promiţătoare. David Sinclair, cofondatorul Sirtris, a testat alături de colegii săi aproximativ 500.000 de molecule pentru a identifica una care poate activa SIRT1, enzima despre care cercetătorii spun că stă la baza efectului miraculos al resveratrolului, ce a dus la extinderea duratei de viaţă cu 30%-70% în cadrul testelor efectuate pe numeroase organisme, de la drojdie şi viermi la muşte şi şoareci.
Hidrogenul sulfurat ar putea reprezenta la rândul său o provocare în ceea ce priveşte conceperea unei terapii anti-îmbătrânire. Matt Whiteman afirmă că progresul este limitat de lipsa unor intrumente şi a unor compuşi care să permită generarea acestui gaz în maniera potrivită. „Enzimele produc hidrogenul sulfurat încet, aşa că ar trebui să folosim şi noi instrumente care produc acest gaz încet”, afirmă specialistul.
Dietele bogate în ceapă, usturoi şi alte plante din genul Allium conţin compuşi ce pot genera hidrogen sulfurat, a explicat Whiteman. Cu toate acestea, până acum nu au fost efectuate studii care să arate că beneficiile pe care usturoiul le aduce sănătăţii umane se datorează hidrogenului sulfurat.
„Ar putea fi aceastsa cauza, dar usturoiul conţine numeroase alte substanţe”, a declarat Whiteman, adăugând că beneficiile hidrogenului sulfurat identificate până acum au dus la stimularea cercetărilor asupra acestei substanţe.
„Acum 10 ani, se discuta despre hidrogen sulfurat într-o singură şedinţă din cadrul unei conferinţe. Astăzi există deja conferinţe care au ca subiect unic hidrogenul sulfurat. Este o dezvoltare extraordinară”, a concluzionat Whiteman.
Sursa: Bloomberg