Două creiere, o singură minte: interconectarea creierelor piloţilor ar putea îmbunătăţi conducerea navelor spaţiale
+ zoom
Interconectarea „minţilor”, prin intermediul interfeţei
creier-computer, poate ajuta la îndeplinirea unor sarcini complicate cu
mai mare acurateţe.
Galerie foto (1)
„Două
capete sunt mai bune decât unul”, spune un proverb, iar un experiment
realizat recent pare să-l confirme: doi oameni care şi-au combinat
puterea minţii au reuşit să ghideze o navă spaţială virtuală mult mai
bine decât în mod individual.
Experimentul a fost realizat la Universitatea din Essex, Marea Britanie,
cu ajutorul unei interfeţe creier-computer la care s-au conectat două
persoane. Experimentul deschide calea spre un viitor în care gurpuri
întregi de oameni şi-ar putea conecta minţile în acest mod, pentru a
controla sisteme robotice şi de teleprezenţă foarte complexe.
O interfaţă creier-computer înregistrează activitatea electrică a
creierului folosind semnale EEG (electro-encefalografice), care sunt
captate de electrozi fixaţi pe pielea capului. Un software special
recunoaşte modelul electro-encefalografic generat de fiecare dată când
persoana respectivă se gândeşte la un anumit concept, cum ar „dreapta”
sau „stânga”. Asemenea sisteme pot ajuta, de exemplu, persoanele
paralizate să se deplaseze cu ajutorul unui scaun cu rotile.
Totuşi, cercetătorii au descopetit recent că, în cazul anumitor sarcini,
se obţin rezultate mai bune combinând semnalele provenite de la mai
mulţi utilizatori ai interfeţei creier-computer.
Până acum, această metodă „în colaborare” a fost testată în cazul
îndeplinirii unor sarcini simple, precum recunoaşterea unor
reprezentări, dar echipa de la Universitatea din Essex a vrut să o
testeze într-un mod mai riguros.
Cerrcetătorii au creat un simulator cu ajutorul căruia perechi de
utilizatoori conectaţi la interfaţa creier-computer trebuiau să
manevreze o navă spaţială direct spre centrul unei planete, gândindu-se
la una dintre cele opt direcţii în care se putea deplasa nava. Semnalele
cerebrale ce reprezentau alegerile făcute de utilizatori în privinţa
direcţiei de mers, interpretate de sistemul de învăţare al computerului,
erau combinate în timp real, rezultând traseul pe care se deplasa nava.
Rezultatele au arătat că navigarea realizată în acest sistem cu două
creiere era mult mai eficientă decât cea realizată de un singur „pilot”.
Manevrele au fost efectuate cu o acurateţe de 67% în cazul unui singur
utilizator şi de 90% în sistemul cu doi utilizatori. Timpii de reacţie
în cazul schimbărilor de poziţie ale planetei, care necesitau
reajustarea parametrilor de zbor, s-au redus la jumătate în cazul
sistemului „dublu”. De asemenea, zgomotul (perturbaţiile nedorite care
însoţesc semnalele) a fost redus în sistemul dublu, faţă de cel simplu.
Tehnica mai are avantajul de a compensa o eventuală scădere de moment a
atenţiei, ce poate surveni oricând în cursul unei sarcini ce necesită
concentrare intensî şi îndelungată.
Şi specialiştii de la Jet Propulsion Lab (JPL), un laborator de
cercetare al NASA au investigat potenţialul interfeţelor
creier-computer, pentru manevrarea roverelor planetare. Dar, afirmă
cercetătorul ştiinţific Adrian Stoica, de la JPL, deşi există utilizări
potenţiale ale acestei tehnici în explorarea spaţială, totuşi controlul
la distanţă al roverelor rămâne, deocamdată, o idee speculativă.
Sursa: New Scientist
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu