O vorbă din bătrâni spune că munca grea
ne îmbătrâneşte înainte de timp. Acum, un nou studiu arată că expunerea
la violenţă poate provoca schimbări în ADN ce conduc la o îmbătrânire
prematură a copiilor cu 7 - 10 ani.
Cercetarea publicată în jurnalul Molecular Psychiatry arată că violenţa nu lasă urme doar pe corpurile copiilor, ci şi în interiorul lor, modificându-le ADN-ul.
Oamenii de ştiinţă au studiat extremităţile cromozomilor, unde se găsesc
telomerele, structuri speciale de ADN ce au rolul de a proteja
cromozomii (asemănându-se cu structurile de plastic ce se găsesc la
capetele şireturilor). Telomerele se scurtează cu ocazia fiecărei
diviziuni a celulelor, până când nu se mai pot diviza şi mor.
Specialiştii au identificat mai mulţi factori ce duc la scurtarea
telomerelor, printre care se numără fumatul, radiaţia şi factori de
stres psihologic precum maltratarea în copilărie sau îngrijirea unei
persoane bolnave cronic.
Noua cercetare a examinat dacă expunerea la violenţă poate face ca
telomerele copiilor să se scurteze mai repede decât în mod normal.
Oamenii de ştiinţă au intervievat mamele a 236 de copii în vârstă de 5, 7
şi 10 ani, întrebându-i dacă tinerii au fost martori la incidente de
violenţă domestică între mamă şi partener, dacă au fost maltrataţi de
către un adult sau dacă au fost expuşi agresiunilor din partea altor
copii. Apoi, cercetătorii au măsurat telomerele copiilor la vârsta de 5
ani şi la vârsta de 10 ani.
Idan Shalev, conducătorul studiului, a descoperit că telomerele copiilor
expuşi la două tipuri de violenţă s-au scurtat mai rapid, ceea ce
înseamnă că aceşti copii vor dezvolta afecţiuni tipice îmbătrânirii,
precum atacuri de cord sau pierderea memoriei, cu 7-10 ani mai devreme
decât ceilalţi copii.
Studiul pare să confirme concluzia rezultată din mai multe cercetări
recente: dificultăţile din copilărie îşi lasă amprenta în cromozomi,
afectând victimele de-a lungul întregii vieţi.
Într-un studiu din 2011 efectuat de specialişti de la Şcoala Medicală
Harvard asupra copiilor din România s-a observat că cei care
copilăriseră în orfelinate prezentau telomere mai scurte decât copii
care avuseseră parte de asistenţă maternală.
„Ştim că stresul este nociv. Acest studiu arată mecanismul prin care
acest tip de stres pătrunde în gene”, a explicat Nathan Fox, profesor la
Universitatea din Maryland.
Sursa: USA Today
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu