VIDEO-FOTO Nepal, „bazarul“ de la poalele Everestului
18 martie 2011, 07:14 | Autor: | 1203 afişări
Locul hipioţilor de altădată a fost luat de călători şi aventurieri din toată lumea, dornici să interacţioneze cu o cultură din care înţeleg foarte puţin. Ţinutul de la poalele Everestului surprinde prin dezordinea din trafic, sărăcie, arhitectură şi misticism. Dar te şi seduce prin amestecul de culori, tradiţii şi credinţe vechi.
Citiţi şi: FOTO În Anzi, acasă la civilizaţia incaşă
În Nepal am ajuns împreună cu Dănuţ, un bun prieten care nu s-a dat în lături de la a cheltui 1.000 de euro într-un restaurant din Paris. Dar nici de la a face faţă unei nopţi nebune de distracţie, cu 6 membre ale Partidului Comunist din Laos, în acelaşi timp. Despre asta însă, voi scrie într-un alt articol... Hotelul de 4 stele în care ne-am cazat în Khatmandu (altitudine 1.400 m) avea o superbă grădină cu multe plante perene şi vedere spre munţi.
Oriunde întorceam privirea dădeam cu ochii de vârfurile ameţitoare ale lui Shivapuri, Phulchowki, Nagarjun ori Chandragiri. Am comandat o supă de linte şi orez, specifică zonei de deal a Nepalului. Iar la felul doi am luat un soi de tocăniţă de miel, bine condimentată cu diverse sortimente de piper, coriandru şi şofran. Sosul, de culoare galben închis, care cred ca avea în compoziţie şi niţel ghimbir prajit, mi s-a părut delicios şi după ce s-au terminat fragedele bucăţi din carne de miel. L-am turnat peste orezul cu bob lung şi l-am asezonat din plin cu
„Everest", cea mai cunoscută marcă de bere din zonă.
La masa vecină, trei alpinişti cu părul grizonat şi două tinere cu faţă de Kilie Minogue, veniţi taman din Australia, vorbeau despre ce-i aşteaptă în Himalaya. Mă rog, mare scofală! Cine n-a mai urcat pe K2 sau pe Chomolungma? Cu gândul... Gata cu trândăveala. Deşi aveam burţile pline, am pornit în expediţie prin capitala nepaleză. Ne-am lăsat pe mâna unui ghid local, slab şi nefiresc de înalt pentru un fecior de şerpaş, care ne-a condus într-un tur general al oraşului.
„Everest", cea mai cunoscută marcă de bere din zonă.
La masa vecină, trei alpinişti cu părul grizonat şi două tinere cu faţă de Kilie Minogue, veniţi taman din Australia, vorbeau despre ce-i aşteaptă în Himalaya. Mă rog, mare scofală! Cine n-a mai urcat pe K2 sau pe Chomolungma? Cu gândul... Gata cu trândăveala. Deşi aveam burţile pline, am pornit în expediţie prin capitala nepaleză. Ne-am lăsat pe mâna unui ghid local, slab şi nefiresc de înalt pentru un fecior de şerpaş, care ne-a condus într-un tur general al oraşului.
Ciprian Enea, binecuvântat de un om-sfânt localShopping cu săbii şi vată de zahăr
În Durbar Square se află centrul vechi şi unul dintre puţinele locuri asfaltate din Khatmandu. Pestriţul peisaj impresionează prin culoare şi natură umană. Întreaga piaţă este un imens bazar. Oameni-sfinţi cu părul şi barba sure, netăiate şi probabil nespălate de-o viaţă, se lasă fotografiaţi pentru câţiva bănuţi.
Veştmintele lor galbene contrastează interesant, cromatic vorbind, cu proeminentul punct roşu din centrul frunţii, făcut cu vermilion. Un băieţel ochios, de vârstă preşcolară, ne îndeamnă să cumpărăm una dintre zecile de pungi cu vată de zahăr roz fosforescent, ce atârnă ca spânzurate pe prăjina imensă din cârca sa. La capitolul obiecte de artizanat, peste tot găsim de vânzare lungi cuţite cu lama lată şi teaca decorată bogat cu zeci de înflorituri tradiţionale.
Dănuţ negociază rapid şi-şi ia două: „Ce faci cu săbiile astea?" „Habar n-am, dar arată înspăimântător şi le-am luat şi la superofertă..." Pe strada învecinată, sute de oameni se înghesuiau să aducă ofrande unei zeităţi stranii. Un corp negru, cu buze roşii şi dinţi albi, ca de vampir, şi capul împodobit cu cranii mici, ca de var, ţinea în mâini o spadă neagră şi o altă mână flască, de culoare roz.
În Durbar Square se află centrul vechi şi unul dintre puţinele locuri asfaltate din Khatmandu. Pestriţul peisaj impresionează prin culoare şi natură umană. Întreaga piaţă este un imens bazar. Oameni-sfinţi cu părul şi barba sure, netăiate şi probabil nespălate de-o viaţă, se lasă fotografiaţi pentru câţiva bănuţi.
Veştmintele lor galbene contrastează interesant, cromatic vorbind, cu proeminentul punct roşu din centrul frunţii, făcut cu vermilion. Un băieţel ochios, de vârstă preşcolară, ne îndeamnă să cumpărăm una dintre zecile de pungi cu vată de zahăr roz fosforescent, ce atârnă ca spânzurate pe prăjina imensă din cârca sa. La capitolul obiecte de artizanat, peste tot găsim de vânzare lungi cuţite cu lama lată şi teaca decorată bogat cu zeci de înflorituri tradiţionale.
Dănuţ negociază rapid şi-şi ia două: „Ce faci cu săbiile astea?" „Habar n-am, dar arată înspăimântător şi le-am luat şi la superofertă..." Pe strada învecinată, sute de oameni se înghesuiau să aducă ofrande unei zeităţi stranii. Un corp negru, cu buze roşii şi dinţi albi, ca de vampir, şi capul împodobit cu cranii mici, ca de var, ţinea în mâini o spadă neagră şi o altă mână flască, de culoare roz.
Am bănuit imediat că membrul roz fusese tăiat de la vreun duşman ancestral, cu ocazia unei lupte de prin Vede sau Upanişade. Nu sunt însă sigur, pentru că-n timp ce ghidul ne spunea povestea, eu fotografiam viţelul (animalul sacru) cu ochi mari şi gene întoarse din faţa templului.
Morţii sunt aruncaţi la peşti sau la vulturi
Morţii sunt aruncaţi la peşti sau la vulturi
Punctul culminant l-a constituit oprirea la faimosul templu hindus Pashupatinath, pe care, fiind de altă religie, nu l-am putut vedea din interior: „Aici, ne spune ghidul nostru, este unul dintre locurile în care sunt arşi morţii, în aer liber. Adică nu chiar arşi de tot, ci perpeliţi bine, precizează el.După care sunt aruncaţi în râul din apropiere, de unde-i duce apa la vale. Eu sunt mai din munţi, şi-n satele noastre morţii sunt aruncaţi de pe stâncile înalte. E mai «cool» să te mănânce vulturii, nu?", zâmbeşte cu gura până la urechi ghidul. Râdem şi noi de gluma morbidă şi dăm să mergem mai departe.
În bazar deseori sunt mai mulţi vânzători decât turişti
„Ei, dar uite că avem noroc de o procesiune chiar acum. Haideţi să facem câteva poze, deja îl ard pe unu". Privind mai bine ne-am dat seama că omul nostru vorbea cât se poate de serios. Oricât de curioşi am fi fost, ne-am dovedit însă incapabili de a intra în contact cu mirosul de nepalez prăjit, ori cu cel al resturilor carbonizate din ciudatul râu.
Încă mai aveam pe cerul gurii senzaţia aceea placută, straniu condimentată, de miel fraged, coriandru, orez, bere, şofran şi pâine cu usturoi la tigaie... Ca să ne mai revenim din „şocul ceremonial" la care am fost supuşi, ne-am lăsat conduşi la o terasă cu bere din centrul vechi, de unde puteam vedea aproape tot Khatmanduul. Chiar în faţa noastră se afla un superb templu vechi terasat, pe care credincioşii îl puteau vizita doar într-o singură zi pe an.
Acest templu se vizitează doar o singură zi pe an
Ochelari poartă doar regii
Departe, în munţi, zăream silueta ascuţită a unui alt lăcaş de cult. Am băut fiecare câte o bere şi, înainte de a urca în maşină, în drum spre hotel, i-am făcut cadou ghidului o pereche de ochelari de soare. Ce bucurie pe el! Ne-a mărturisit că la ei ochelarii sunt un semn al familiei regale, un soi de distincţie specială.
Acum am înţeles de ce toţi posesorii de sânge albastru care ne priveau semeţ din tablourile văzute cu o zi în urmă la muzeul de istorie aveau ochelari mici şi rotunzi. De bucurie că poseda o pereche atât de regală de lentile fumurii şi extrem de euforic după sticla de bere consumată, prietenul nostru de la munte a început să facă pe Michael Schumacher într-un trafic şi aşa infernal. Evident că din cauza ochelarilor a devenit daltonist... Nu mai deosebea roşu de verde.
Vaca nu se mănâncă, ci se venerează în temple
Cât despre priorităţi, am câştigat cam vreo 70% din bătăliile duse bară la bară cu partenerii de trafic. Restul le-am pierdut în faţa unora cu mult mai tenace şi mai războinici decât ghidul nostru. Oricum, observai lesne pe maşinile lor că nu erau tocmai sănătoşi la cap. Văzându-i cum conduc mă întrebam cât i-o costa pe oamenii aştia să-şi facă un Casco?
Strada era proprietatea privată a tuturor. Muncitori pe scutere, vânzători ambulanţi, cărăuşi cu cârca plină de mărfuri, maimuţe la cerşit, câini vagabonzi mai ceva ca-n Bucureşti. Toate maşinile alergau bezmetice şi demarau ca-n cursa vieţii lor, pentru a se opri brusc în blocajul iscat câteva sute de metri mai în faţă. 8 dintre cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri altitudine pot fi escaladate din Nepal.
Ce trebuie să ştii despre Nepal
Nepalul este situat în partea de sud-est a Asiei, la graniţa dintre cel două mari puteri ale continentului: India şi China. Cele aproximativ 29 de milioane de locuitori au drept limbă oficială nepaleza, dar mai sunt vorbite alte 20 de limbi, printre care şi regionalele bhojpuri sau maithili. Ţara este guvernată de o monarhie constituţională şi are capitala la Khatmandu.
Moneda naţională se cheamă rupia nepaleză, iar subunităţile paisa. 100 de rupii echivalează cu 1 euro. Aproximativ 85% din nepalezi sunt de religie hindusă şi aproape 10% îşi trăiesc viaţa urmând învăţăturile lui Buddha. Pe teritoriul acestui stat se află cei mai înalţi munţi ai planetei, printre care şi faimosul Everest (8.848 m). Acest lucru a permis economiei locale, una dintre cele mai puţin dezvoltate din întreaga lume, să profite de pe urma turismului.
Cu aproape jumatate de secol în urmă, mii de turişti americani sau europeni luau cu asalt Nepalul, în căutarea Graal - ului propriu. Acum, însă, locul hipioţilor porniţi în aşa-zisele pelerinaje iniţiatice e luat de aventurieri, de turişti dornici să descopere mereu ceva nou, ori de iubitorii de orientalistică. Puţin sunt turiştii care se încumetă să ajungă la peste 8.000 de metri altitudine. Dar nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care vin să descopere tradiţia, religia, viaţa din temple, ori pur şi simplu traiul zilnic al nepalezului de rând...
Cel mai vizitat oraş este Khatmandu. Ajunşi aici, nu trebuie ratate: Bodhanath, cea mai veche stupă tibetană (2.500 de ani), Bhadgaon, centru de arhitectură şi artă medievală, declarat patrimoniu Unesco şi Kasthmandap, monument construit din lemnul unui singur arbore şi atribuit regelui Laxmi Narshinga. Pentru Nepal românii nu au nevoie de viză specială şi pot ajunge la Khatmandu zburând din multe ţări învecinate, cu companiile locale.
Turiştii care nu caută performanţe în alpinism sau aventuri iniţiatice, aleg de regulă, circuitele care ajung nu doar în Nepal şi-n Tibet, China sau India. Un circuit Nepal (Khatmandu, Himalaya) - India (New Delhi - Taj Mahal - Jaipur) costă 1.690 de euro. Printre serviciile incluse: toate zborurile cu avionul, transferurile, tururile şi excursiile din program, 11 nopţi cazare 3 - 4*, mese conform programului, intrarea la obiectivele turistice din program, ghid vorbitor de română. Detalii pe www.besttourism.ro (tel. 0212010904) sau pe www.prestige.ro (0213197795).
Ce trebuie să ştii despre Nepal
Nepalul este situat în partea de sud-est a Asiei, la graniţa dintre cel două mari puteri ale continentului: India şi China. Cele aproximativ 29 de milioane de locuitori au drept limbă oficială nepaleza, dar mai sunt vorbite alte 20 de limbi, printre care şi regionalele bhojpuri sau maithili. Ţara este guvernată de o monarhie constituţională şi are capitala la Khatmandu.
Moneda naţională se cheamă rupia nepaleză, iar subunităţile paisa. 100 de rupii echivalează cu 1 euro. Aproximativ 85% din nepalezi sunt de religie hindusă şi aproape 10% îşi trăiesc viaţa urmând învăţăturile lui Buddha. Pe teritoriul acestui stat se află cei mai înalţi munţi ai planetei, printre care şi faimosul Everest (8.848 m). Acest lucru a permis economiei locale, una dintre cele mai puţin dezvoltate din întreaga lume, să profite de pe urma turismului.
Cu aproape jumatate de secol în urmă, mii de turişti americani sau europeni luau cu asalt Nepalul, în căutarea Graal - ului propriu. Acum, însă, locul hipioţilor porniţi în aşa-zisele pelerinaje iniţiatice e luat de aventurieri, de turişti dornici să descopere mereu ceva nou, ori de iubitorii de orientalistică. Puţin sunt turiştii care se încumetă să ajungă la peste 8.000 de metri altitudine. Dar nu acelaşi lucru se poate spune despre cei care vin să descopere tradiţia, religia, viaţa din temple, ori pur şi simplu traiul zilnic al nepalezului de rând...
Cel mai vizitat oraş este Khatmandu. Ajunşi aici, nu trebuie ratate: Bodhanath, cea mai veche stupă tibetană (2.500 de ani), Bhadgaon, centru de arhitectură şi artă medievală, declarat patrimoniu Unesco şi Kasthmandap, monument construit din lemnul unui singur arbore şi atribuit regelui Laxmi Narshinga. Pentru Nepal românii nu au nevoie de viză specială şi pot ajunge la Khatmandu zburând din multe ţări învecinate, cu companiile locale.
Turiştii care nu caută performanţe în alpinism sau aventuri iniţiatice, aleg de regulă, circuitele care ajung nu doar în Nepal şi-n Tibet, China sau India. Un circuit Nepal (Khatmandu, Himalaya) - India (New Delhi - Taj Mahal - Jaipur) costă 1.690 de euro. Printre serviciile incluse: toate zborurile cu avionul, transferurile, tururile şi excursiile din program, 11 nopţi cazare 3 - 4*, mese conform programului, intrarea la obiectivele turistice din program, ghid vorbitor de română. Detalii pe www.besttourism.ro (tel. 0212010904) sau pe www.prestige.ro (0213197795).
sursa; adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu