Biblioteca Batthyaneum şi comorile cunoaşterii din Alba Iulia
Biblioteca Batthyaneum
Sursa foto: Wikipedia // autor Oguszt (Creative Commons)
+ zoom
Galerie foto (6)
Un mecena cu strămoşi între primele căpetenii ale regelui Arpad
Cunoscut printre români sub numele de Ignaţiu Batthyany, acest mare iubitor de carte, artă şi cultură, a lăsat în urma sa posterităţii şi tuturor oamenilor atraşi de cultură şi frumos, un extraordinar locaş dedicat studiului şi cunoaşterii. Este vorba de obiectivul turistic cunoscut astăzi în toate ghidurile de profil drept Biblioteca Batthyaneum din oraşul Alba Iulia. Trebuie menţionat de la bun început că acest minunat locaş de artă şi cultură nu este doar o bibiliotecă în sine, cum am fi tentaţi să credem datorită denumirii sale oficiale, ci mult mai mult de atât.
Bunătoară sediul său găzduieşte pe lângă impresionatele colecţii de cărţi şi manuscrise vechi şi rare şi un observator astronomic (primul amenejat în Transilvania) alături de multe alte colecţii cu caracter muzeal.
Acest adevărat insititut cultural complex, este de fapt a noua bibliotecă fondată de familia Batthyany de-a lungul istoriei sale.
Bibilioteca a fost amenajată în interiorul fostei Biserici Trinitariene din Alba Iulia, un edificiu construit în stil baroc în anul 1719, şi care a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului, modificări impuse de destinaţiile succesive ale acestuia.
Astfel, biblioteca de astăzi a fost iniţial o biserică cu două turle, după care a ajuns depozit al armatei austro-ungare, pentru ca începând din anul 1792 să fie observator astronomic şi bibliotecă. Clădirea a intrat în atenţia lui Ignaţiu Batthyany care în data de 31 iulie anul 1798, a fondat aici o bibliotecă şi loc de studii şi cercetări.
Baza de carte a bibliotecii la înfiinţarea acesteia a costat din colecţia particulară a episcopului Ignaţiu Batthyany, care consta pe atunci într-o culegere impresionantă de circa 18.000 de cărţi, manuscrise şi diverse alte tipărituri între care se distingeau o serie de incunabule din secolul al IX-lea.
Mare iubitor de cultură şi cunoaştere, episcopul Batthyany a donat cu bucurie toate cărţile şi documentele sale strânse cu pasiune şi migală în decursul vieţii. Mai apoi, fondul de carte şi obiecte de artă al bibliotecii s-a îmbogăţit atât prin achiziţii, cât mai ales cu ajutorul a numeroase acte de donaţie voluntară. Se remarcă în acest sens, obiectivele achiziţionate în ultimele decenii ale secolului ai XVIII-lea, cum sunt biblioteca personală a lui Cristoforo Migazzi, arhiepiscop al Vienei între anii 1757-1803, precum şi biblioteca bisericii Sfântul Iacob din oraşul slovac Levoca.
Datorită problemelor de ordin financiar ale autorităţilor de atunci din Alba Iulia, în următoarele două secole, fondul de valori culturale al bibliotecii avea să se îmbogăţească aproape exclusiv prin intermediul donaţiilor oamenilor de cultură din Transilvania şi nu numai. Tot din acele vremuri tulburi datează şi transformarea observatorului astronomic în muzeu. Decizie luată de autorităţile de atunci în urma bombardării observatorului cu ocazia luptelor date în oraş în perioada Revoluţiei din anul 1848. Ajuns muzeu, fostul observator s-a mai bucurat de acest statut pentru următorii 100 ani.
În schimb, biblioteca din fosta biserică s-a bucurat neîntrerupt de acest statut, fiind administrată exclusiv de Episcopia Romano-Catolică din Alba Iulia, de la înfiinţarea ei până în anul 1953. Instaurarea regimului comunist în România nu va afecta statutul şi menirea acestui locaş de cultură, autorităţile comuniste ale vremii hotărând ca începând din anul 1962 Biblioteca Batthyaneum să devină filiala din oraşul Alba Iulia a Bibliotecii Naţionale de Stat, actuala Bibiliotecă Naţională a României.
Începând cu anul 1912, în incinta acestei biblioteci s-a amenajat şi un muzeu de arheologie şi de artă sacră, care adăposteşte la rândul lui mai multe colecţii valoroase, multe dintre acestea fiind donate sau achiziţionate în perioada interbelică.
Marea sală a Bibliotecii Batthyaneum, denumită Aula Magna este amenejată în stilul austriac „Zopf”, foarte popular la finele secolului al XVIII-lea şi început de secol XIX. Stilul arhitectural „Zopf” este caracterizat de specialişti drept un amestec interesant de elemente ale stilurilor Neoclasic şi Rococo.
Comori inestimabile într-un locaş de cultură din Alba Iulia
La ora actuală, Biblioteca Batthyaneaum adăposteşte circa 64.000 de unităţi bibliografice între care se disting un număr de aproximativ 50.000 de cărţi şi volume diverse, 1650 de manuscrise, 19.000 de documente şi 609 de incunabule, toate aceste adevărate comori literare şi culturale fiind scrise în 30 de limbi şi dialecte.
Specialiştii români şi străini estimează aşadar că Biblioteca Batthyaneum deţine circa 80% din totalitatea manuscriselor medievale de tip occidental prezente pe teritoriul României. Cele 609 de incunabule însumează la rândul lor aproape 70% din totalul documentelor de acest gen existente în ţara noastră. Între aceste incunabule se remarcă Epistulae heroides ale lui Ovidiu tipărite în anul 1494, Summa de cassibus conscientiae a lui Astesanus de Ast din anul 1466, prima ediţie (apărută în anul 1488) a Operelor lui Homer, Comoediac-ul lui Aristofan din anul 1498, Opera Graece a lui Aristotel (apărută în cinci volume între anii 1495-1598), şi Istoria Decăderii Imperiului Roman de Titus Livius.
Între cele mai preţioase lucrări din colecţia biblioteci se remarcă De sacramentis a lui Nicolaus Olahus, apărută la Viena în anul 1561, Palia de la Orăştie, apărută în anul 1582 în localitatea omonimă, precum şi unele pagini din Codex Aureus. Codexul respectiv este considerat cel ami vechi şi mai preţios document al bibliotecii, benumit astfel deoarece a fost scris cu tinctruă din aur. Scris între anii 778-820 întimpul împăratului Carol cel Mare, manuscrisul a fost depozitat iniţial al Mănăstirea din Lorsch, după care a ajuns la Heidelberg, de unde, în urma jefuirii bibliotecii de acolo, act reprobabil petrecut în anul 1622, documentul a fost rupt în două de soldaţii angajaţi în Războiul de 30 de Ani, care credeau că astfel îl vor vinde mai uşor. Prima jumătate, cea mai bine ilustrată din Codex a ajuns în biblioteca lui Migazii, vândută de acesta episcopului Batthyany. A doua se păstrează în Muzeul Vaticanului, iar coperţile lucrate în fildeş şi aur se păstrează la British Muzeum din Londra, respectiv Museo Sacro din Roma.
Probabil a doilea document ca valoare deţinut de bibliotecă este „Codex Burgundus” din secolul al XV-lea, un manuscris ale cărui ilustraţii pe fond de aur mozaicat, cu culori vii, sunt considerate unice în întreaga lume. În colecţiile sale se mai află „Noul Testament de la Bălgrad” din anul 1648 al lui Simeon Ştefan, Psaltirea de la Bucureşti cu stema lui Constantin Brâncoveanu din anul 1694, un exemplar în limba germană din anul 1771 al „Descrierii Moldovei” de Dimitrie Cantemir, şi multe alte lucrări importante.
Tot în rândul celor mai valoroase lucrări trebuiesc amintite cele două arhive ale Transilvaniei, cea a Conventului de la Cluj-Mănăştur, precum şi cea a Capitolului de la Alba Iulia.
Astăzi, inclusiv clădirea bibliotecii a primit statutul de monument istoric de importanţă naţională şi europeană, iar orice popas în Alba Iulia trebuie să cuprindă neapărat şi vizitarea Bibliotecii Batthyaneum
Proiectul CITYLOGO, finanţat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte oraşe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/), susţine evenimentul Alba sub lumini de Oscar, organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acţiunile propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului, din care fac parte mai mulţi factori interesaţi locali, printre care şi un fotograf şi un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără şi creşterea vizibilităţii oraşului Alba Iulia la nivel naţional şi internaţional ca destinaţie atractivă pentru turişti şi investitori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu