Goa: poarta spre alte lumi

• Trimite prin YM

Pentru turistul obişnuit care simte chemarea depărtărilor cu adevărat exotice, numele de Goa îl trimite de cele mai multe ori cu gândul la genul muzical cu acorduri lente şi pulsiuni hipnotice grefate pe ritmuri deopotrivă moderne şi străvechi. Este doar una dintr multiplele faţete ale acestui loc unic, unde a luat de fapt naştere genul muzical care-i poară numele. Dincolo de muzică, Goa este un loc unde termenii laudativi nu-şi mai au rostul pentru că locul în sine îi face de-a dreptul insuficienţi. Iar o călătorie în Goa are aroma exotică a unor dedublări în lumi nespuse, dar bănuite de fiecare dintre noi.

In acest articol:

Ţara Zeului Parashurama

Paradisul mignon

Catedrale, temple şi muzică

Ţara Zeului Parashurama

 

 

Titulatura de facto a atât de uizitatelor, comercialelor şi anacronicelor titluri de „Perlă a Orientului” şi „Paradis al Turismului”, statul indian Goa este situat pe coasta vestică a Indiei, coastă care mărgineşte Marea Arabiei şi era cunoscută încă din vechime sub numele de Konkan. Piteorescul magnific al peisajelor şi arhitectura splendidă a templelor, bisericilor şi caselor vechi, plus plajele sale au făcut din Goa o destinaţie favorită pentru turişi şi „nomazi moderni” din toată lumea.

 

 

Evident, Goa cuprinde în sine mai mult decât plaje însorite şi apele liniştite ale Oceanului Indian. Spiritul ei este prezent în istoria unică a locului, cultura bogată şi variată, precum şi unele dintre cele mai frumoase petice de natură păstrate relativ intacte în India de azi.

O mare parte din Goa cea adevărată este ascuns în templele şi clădirile sale şi în junglele departe de zona costieră.

 

Conform mitologiei hinduse, Zeul Parashurama, la rândul lui o încarnare a Zeului Shiva, a coborât pe Pământ pentru a crea Goa. 

Timp de milenii mai multe dinastii hinduse au condus Goa, dintre acestea remarcându-se Rashtrakuta, Kadamba, Shilahara şi Chalukya. Regiunea a fost cucerită şi de musulmanii din dinastia Bahamani. Ultimul lor reprezentant, Yusuf Adil Shah, a mutat capitala regatului din Ela la Goa în anul 1498. A construit un somptuos palat la Panaji, care poate fi admirat şi astăzi. Pe data de 25 noiembrie 1510, Yusuf Adil Shah a pierdut Goa după mai multe bătălii.

 

 

Cel care a câştigat-o a fost portughezul Alfonso de Albuquerque. Portughezii au transformat Goa într-o faimoasă colonie, şi au deţinut-o până la finele anului 1961, când Armata Naţională Indiană a eliberat micul stat de sub dominaţia portugheză. Din acel moment, Goa a obţinut statul deTeritoriu Unional administrată de New Delhi până când în anul 1991 a devenit stat în cadrul Indiei. Din acel moment, limba konkani, care este vorbită alături de toţi nativii din Goa a devenit limba oficială a a statului alături de portugheză şi engleză.

 

Goa este cel mia mic stat ala Indiei după suprafaţă, dar cel mai bogat după PIB-ul raportat la populaţie. Societatea de aici este una multireligioasă, extrem de tolerantă din acest punct de vedere, care trăieşte şi aplică conceptul de „Sarva Dharma, Sarva Bhava”, adică de respect mutual pentru toate religiile lumii. Majoritatea locuitorilor sunt hinduşi (circa 65), urmaţi de creştini (24% de romano-catolici) şi foarte puţini musulmani.

 

Supranumită pe bună dreptate „Roma Estului” datorită numeroaselor sale temple şi biserici, Goa este locul unde toleranţa şi libertatea sunt la ele acasă iar festivalurile religoase sunt celebrate cu bucurie de toţi locuitorii, indiferent de religiile şi credinţa fiecăruia.

 

Paradisul mignon

 Probabil că niciunui loc din lume nu i s-ar potrivi mai bine acest titlul precum micului stat Goa. Un inspirat pet local scria odată că forma statului Goa este asemena unei jumătăţi de inimă, partea invizibilă ochiului fiind în inima fiecărui goan. Suprafaţa sa este de 3729 kilometri pătraţi care adăpostesc o populaţie de doar 1,5 milioane locuitori. Statul este mărginit la nord de Maharashtra şi la sud-est de Karnataka.

 

 

Cea mai bună perioadă a anului pentru o aventură turistică în Goa este cuprinsă între mijlocul lui noiembrie şi mijlocul lui februarie, când clima este plăcută şi suportabilă cu cerul senin. În restul anului, Goa este afectată de musoni cu ploile lor diluviale, precum şi de un anotimp secetos şi canicular.

 

Iubitorii de plaje, sporturi de apă şi plimbări se simt aici ca în propriul paradis. Probabil cele mai căutate şi mai celebre obiective turistice din Goa, plajele de aici oferă oricui clipe de neuitat. Cele mai remarcabile prin poziţie şi spectaculozitate din nord sunt: Arambol,  Agonda (renumită pentru ţestoasele marine care vin aici anual pentru a-şi depune ouăle, Mandrem, Morjim, Vagador, Anjuna, Baga, Calangute, Sinquerim şi Miramar. Pe când în sud, plajele Majorda, Betalbatim, Colva, Benaulim, Varca, Cavelossim şi Palolem, sunt cele mai apreciate de turişti.

 

 

O vacanţă în Goa este incompletă fără vizitarea rezervaţiilor şi parcurilor sale naturale unde se pot observa multe specii de plante şi animale caracteristice Indiei. Cele mai renumite sunt Bondla, Mollem şi Cotigao unde trăiesc cerbi, leoparzi, gauri (cea mai mare specie de bovid sălbatic din lume, mai mare decât zimbrul , bizonul sau yakul) şi elefanţi indieni. Rezervaţia Salim Ali, un fel de deltă de mangrove, este un loc minunat pentru iubitorii de păsări.

 

Catedrale, temple şi muzică

 

 

Pe vremuri capitala administrativă a teritoriilor deţinute de portughezi în Orient, Goa este împânzită de catedrale, biserici şi capele, toate de o frumuseţe şi originalitate remarbcabilă. Dominaţia portugheză a dus la implementarea în zonă a unor influente ordine religioase precum cele ale franciscanilor, iezuiţilor, dominicanilor şi carmelitelor, fiecare cu locaşurile lor specifice. Nu ezitaţi să vizitaţi catedrala Bom Jesus, construită în 1605 , care deţine moaştele Sfântului Francis Xavier, patronul spiritual al statului.Catedrala Se, este printre cele mai mari edificii romano-catolice din Asia şi a fost ridicată în onoarea victoriei portughezilor asupra musulmanilor.

 

 

Biserica Sfântului Francic de Assisi alături de Biserica Concepţiei Imaculate, este printre cele mai vechi biserici din Goa, iar Biserica Sfântului Catejan seamănă foarte mult cu o copie redusă la scală a Catedralei Sfântului Petru de la Roma. Dar cele mai vechi edificii religioase din Goa rămân templele hinduse. Vizitarea lor ne ajută să înţelegem mai multe despre acest loc mirific şi exotic. Templele Sri Bhagavati, Brahma, Sri Chandranath, Datta Mandir şi Sri Gopal Ganapati, pot fi vizitate tot timpul anului, dar se recomandă vizitarea lor în timpul somptuoaselor şi coloratelor sărbători religioase hinduse, când se poate observa amestecul de sacru şi profan pe care numai India îl oferă celui care-i trece pragul.

 

 

Un sejur în goa nu este complet fără evidenţiarea climatului social-cultural unde s-a născut genul muzical care-i poartă numele. Muzica trance Goa îşi are rădăcinile în anii 1960-1970, când Goa era o capitală mondială a curentului hippie. Adepţii acestui stil de viaţă în care cultivarea transei, atracţia pentru orientalism şi experimentarea psihedelicului sunt pe primul plan au combinat în anii 1980 diverse genuri experimentale de muzică elecronică cu muzică veche indiană cu consumul de droguri uşoare, mistica orientală şi practica yoga. După anii 1990, genul muzical Goa a fost îmbogăţit cu ritmuri tribale din toată lumea şi mixaje savante.

 

Experţii muzicali susţin că apogeul muzicii Goa a fost atins între anii 1994-1997, dar genul continuă să fie popular şi astăzi în rândul tinerilor. Dincolo de tot şi toate, Goa rămâne un loc magic unde timpul, oceanul, soarele şi templele crează un melanj care invită la linişte şi regăsire în mijlocul multitudinilor de lumi ascunse în acest colţ de Indie.