duminică, 22 decembrie 2013

Rocile vulcanice, motivul pentru care Terra a fost un uriaș glob de gheață


1 / 1 imagini
Cel puțin două mari epoci glaciare, epoci în care Pământul s-a transformat într-u uriaș glob de gheață, se prezumă că s-ar fi petrecut în trecutul îndepărtat al planetei noastre. Deși controversate, cele două epoci au început să fie recunoscute de către tot mai mulți oameni de știință, iar motivele pentru care s-au petrecut încep să fie explicate.
Prima mare epocă marcată de o glaciațiune severă s-ar fi petrecut de acum 2,4 miliarde de ani până acum 2,1 miliarde de ani. Botezată Glaciațiunea Huroniană, aceasta își are originea în acumularea oxigenului în atmosfera terestră, proces prin care acesta a înlocuit gazele cu efect de seră, generând o scădere masivă a temperaturilor globale. De altfel, Glaciațiunea Huroniană este considerată vinovată de, probabil, cea mai mare extincție a vieții din istoria planetei noastre, marea majoritatea a microorganismelor existente în acel moment dispărând din cauza condițiilor climatice extrem de vitrege.
Cea de a doua, Criogenianul (acum 850-635 de milioane de ani), este și cea mai controversată, motivele pentru care ea s-a produs fiind încă dezbătute. Într-un studiu publicat ieri (16 dec.) în Proceedings of the National Academy of Sciences, o echipă internațională de oameni de știință susține însă că a descifrat misterele acestei epoci geologice. Mai precis, cercetătorii conduși de Alan Rooney, geolog în cadrul Universității Harvard, și-au îndreptat atenția asupra celui de al doilea episod glaciar din Criogenian, așa numita Glaciațiune Sturtiană (cea mai îndelungată dintre cele trei episoade care definesc Ciogenianul, cu aproape 60 de milioane de ani) care s-ar fi petrecut de acum 720 de milioane de ani până în urmă cu 660 de milioane de ani.
Cercetătorii au descoperit că Glaciațiunea Sturtiană coincide unui amplu proces de vulcanism generat de destrămarea supercontinentului Rodinia, fapt ce a dus la ipoteza că aceste două procese au o strânsă legătură. Oamenii de știință au analizat o serie de rocile din nord-vestul Canadei, roci sedimentare aduse de ghețarii preistorici, calculând nivelul reniului (Re) și al osmiului (Os) din compoziția acestuia. Reniul se descompune de-a lungul timpului prin dezintegrare radioactivă, generând osmiu. Calculând raportul dintre cele două elemente chimice, geologii au putut determina vârsta acestora, confirmând faptul că Glaciațiunea Sturtiană a durat în jur de 55 de milioane de ani.
De asemenea, cercetătorii au analizat raportul dintre osmiu și stronțiu, elemente chimice care dezvăluie originea rocilor, descoperind ulterior că acestea au origini vulcanice. Conform datelor obținute, oamenii de știință au putut crea un scenariu vis-a-vis de ceea ce s-a petrecut în urmă cu circa 700 de milioane de ani. Astfel, rocile vulcanice formate înainte de Sturtian s-au erodat, absorbând ulterior dioxidul de carbon din atmosferă și depozitându-l în sedimentele oceanice. A fost un proces care a generat glaciațiunea severă pomenită.
În studiul publicat cu o zi în urmă, cercetătorii susțin că vor continua analiza rocilor sturtiene pentru a afla dacă acest episod glaciar a fost unul continuu sau a fost, mai degrabă, o perioadă marcată de serii repetate de răciri și încălziri majore. 
http://stiintasitehnica.com/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu