O echipă de cercetători din cadrul Universităţii din Edinburgh a ajuns la concluzia că animalele şi plantele care se reproduc pe cale sexuată prezintă un avantaj decisiv faţă de speciile care se reproduc fără ajutorul unui partener.
Se pare că acesta ar fi motivul pentru care majoritatea speciilor se angajează în ritualuri de împerechere care merită timpul şi efortul depus în această direcţie. Cercetările au avut în vedere comportamentul sexual al musculiţelor de oţet.
Oamenii de ştiinţă au vrut să afle mai mult despre modalităţile în care bagajul ADN este modificat în momentul în care genele celor doi părinţi se combină pentru a crea un nou individ.
Cercetătorii au descoperit astfel că această recombinare a materialului genetic permite distrugerea unor elemente din ADN în scopul eliminării unor caracteristici negative, întregul mecanism funcţionând aşadar în beneficiul generaţiilor de urmaşi.
Cercetătorii au descoperit astfel că această recombinare a materialului genetic permite distrugerea unor elemente din ADN în scopul eliminării unor caracteristici negative, întregul mecanism funcţionând aşadar în beneficiul generaţiilor de urmaşi.
Indivizii care au moştenit gene sănătoase au astfel cele mai multe şanse să-şi transmită bagajul genetic noii generaţii, în timp ce indivizii mai sensibili şi mai debili mor, în cele mai multe cazuri, fără să apuce să se reproducă. Descoperirea, care a fost posibilă cu ajutorul unei tehnici de secvenţiere a genomului, sugerează că reproducerea sexuată are mult mai multe beneficii pentru viitorul unei specii, comparativ cu cea asexuată.
Studiul, care a fost publicat în periodicul Genome Biology and Evolution, a fost finaţat de către UK Biotechnology and Biological Sciences Research Council, alături de Natural Environment Research Council."În cadrul întregului regn animal, indivizii depun un efort considerabil pentru a se reproduce. Există astfel dovezi solide în privinţa modalităţilor în care reproducerea sexuată permite unei specii să se adapteze continuu şi să înlocuiască elementele din ADN care i-ar putea crea dificultăţi pe termen lung.", declară dr. Penny Haddrill din cadrul catedrei de Ştiinţe Biologice a Universităţii din Edinburgh.
Sursa: BBC News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu