Galerie foto (1) 
Un simplu test de sânge ar putea detecta boala Alzheimer înainte ca aceasta să manifeste simptome, anunţă oamenii de ştiinţă. Identificarea din timp a afecţiunii va permite doctorilor să amâne sau chiar să prevină dezvoltarea ei.
În acest moment, testele pentru diagnosticarea afecţiunii Alzheimer sunt atât costisitoare, cât şi invazive. Printre metodele folosite astăzi se numără imagistica cerebrală sau prelevarea de probe din coloana vertebrală.
O echipă de cercetători de la Universitatea Newcastle din Australia a anunţat dezvoltarea unui test de sânge care prezintă o acurateţe de 85-90% în detectarea afecţiunii.
Oamenii de ştiinţă au analizat probe de sânge de la 566 de persoane, unele care sufereau de Alzheimer, altele care prezentau afecţiuni cognitive minore şi alte persoane complet sănătoase cognitiv.
Pablo Moscato, coordonatorul studiului, afirmă că scopul cercetării a fost elaborarea unui test de sânge ieftin, precis, non-invaziv şi care să poată detecta afecţiunea într-o etapă incipientă.
„Cel mai important lucru este să detectăm boala înainte să poată fi observată prin imagistică cerebrală, pentru că atunci când se poate identifica prin această metodă, poate fi prea târziu”, afirmă profesorul Moscato.
Profesorul spune că acest test ar putea fi folosit pentru testarea populaţiei sau atunci când oamenii se prezintă la doctor cu mici probleme cognitive.
Testul elaborat de cercetători analizează proteinele din sânge. De aceea, acesta creşte în acurateţe când este efectuat din nou la un an distanţă, pentru a analiza dacă nivelul proteinelor studiate s-a modificat.
Profesorul Moscato afirmă că detectarea timpurie a acestor markeri biologici permite pacienţilor să facă anumite schimbări în viaţa lor, spre exemplu să facă mai mult sport, pentru a preveni dezvoltarea ulterioară a afecţiunii.
Dr. Chris Hatherly, cercetător în cadrul organizaţiei Alzheimer’s Australia, afirmă că testul realizat de echipa profesorului Moscato poate conduce la tratamente medicale noi, care să încetinească sau chiar să oprească dezvoltarea acestei afecţiuni. „Este o realizare importantă”, a afirmat Hatherly.
Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific PLoS (Public Library of Science) ONE.
Sursa: NZ Herald
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu