Sarea - o substanţă care dă dependenţă

Oamenii de ştiinţă din Statele Unite şi Australia au demonstrat că aceeaşi zonă a creierului activată atunci când organismul tânjeşte după sare, se activează şi în cazul consumului de cocaina sau opiu, sugerând că dependenţa de droguri afectează o parte a creierului responsabilă de comportamentul instinctiv.

Descoperirea făcută de Derek Denton, fondatorul Institutului Howard Florey din Melbourne, Australia, şi de colegii săi, susţine teoria conform căreia există o legătură între instinct şi dependenţa de droguri.
Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au folosit şoareci pe care i-au privat de sare, hrănindu-i cu diuretice şi mâncare necondimentată. După trei zile, cercetătorii au analizat partea de la baza creierului, numiră hipotalamus, în speranţa de a descoperi modele genetice revelatoare.

Rezultatele au arătat clar că aceleaşi gene activate de apetitul pentru sare au fost afectate şi în cazul dependenţei de cocaină şi opiu.

În aceeaşi perioadă, alţi şoareci au fost alimentaţi cu mâncare fără sare dar, spre deosebire de ceilalţi, lor le-a fost permis să consume o soluţie sărată. Analiza creierelor lor, după ce au băut soluţia, a relevat o diferenţă în expresia genelor in hipotalamus.

Profesorul Denton a afirmat că, în timp ce dependenţa de cocaină şi opiu a evoluat doar în ultimele două-trei mii de ani, sarea a fost atât de importantă pentru supravieţuire, încât această dependenţă s-a dezvoltat acum mai bine de o sută de milioane de ani. Corpul are nevoie de sare pentru circulaţia sângelui şi a fluidelor tisulare, pentru funcţionarea optimă a sistemului nervos, a glandelor şi muşchilor, ca şi a aparatului reproducător.

În plus, specialiştii au observat că, imediat ce soluţia salină a fost înghiţită de şoareci, creierul lor a înregistrat compensarea deficitului de sare din organism înainte ca acest lucru să fie posibil fizic. Modificările la nivelul creierului, corespunzătoare restabilirii echilibrului sării, s-a produs înainte ca sarea să fie absorbită din intestin şi să intre în fluxul sangvin, de unde să ajungă la creier.

De aceea, specialiştii cred că mecanismul acestui fenomen este unul neuronal.

"Este un mecanism evolutiv de supravieţuire, foarte valoros, deoarece un animal lipsit de apă sau de sare şi cu forţele slăbite din această cauză poate să inghită apa sau sarea necesară în doar 5-10 minute şi să-şi revină rapid, fiind astfel mai puţin vulnerabil în faţa prădătorilor, " a spus Denton.

Sursa: The Sydney Morning Herald