Misterele marilor au atras si au infricosat in egala masura pe navigatorii din toate timpurile. Chiar si in zilele noastre, o multime de evenimente fara nicio explicatie logica continua sa puna in incurcatura pe oamenii de stiinta si sa socheze opinia publica.
In acest articol
Nu mai devreme de 24 august 2006, pe coasta Sardiniei, autoritatile italiene semnalau prezenta unui vas esuat, fara nicio urma de echipaj la bord. Misterul era cu atat mai mare cu cat ambarcatiunea era de tip medieval, dupa un model care nu a fost construit niciodata in Italia. Corabia nu avea pavilion, iar in interiorul sau, carabienierii nu au descoperit decat cateva harti de origine franceza infatisand nordul Africii, resturi de alimente de provenienta egipteana si un steag al Luxemburgului.Desi Franc Rouayrux, un cetatean luxemburghez, a pretins ulterior ca este proprietarul vasului, acesta nu a putut prezenta nicio explicatie a modului in care ambarcatiunea a ajuns sa pluteasca in deriva pana in Sardinia.
Urmand ruta comerciala Norfolk – Rio de Janeiro, vasul comercial Deering avea sa intre in folclorul marinaresc printr-o intamplare cel putin ciudata. La scurt timp dupa ce isi indeplinise misiunea, aceea de a transporta o incarcatura de carbune in Brazilia, ambarcatiunea avea sa dispara pe drumul de intoarcere. Impropriu spus „sa dispara”, pentru ca la mai bine de un an de la ultima sa aparitie, 31 ianuarie 1921, Carroll A. Deering este gasit plutind in deriva in apropierea coastei americane, in zona statului Carolina de Nord. Desi nu poate fi abordat decat in februarie, din cauza vremii potrivnice, vasul se dovedeste a fi parasit. Cu atat mai misterios este cazul de disparitie a echipajului, cu cat vesela descoperita in bucatarie arata clar ca marinarii urmau sa ia masa, nicio o urma a unei eventuale revolte sau altercatii nefiind descoperite.
In ciuda numeroaselor teorii emise de specialisti, unele de-a dreptul fanteziste, nicio urma a echipajului nu a mai fost vreodata semnalata. Carroll A. Deering a fost dinamitat la 4 martie 1921 pentru a nu deveni un pericol pentru celelalte ambarcatiuni.
Cargoul suedez de 70 de metri lungime si 1322 tone greutate, era folosit in general pentru comertul cu alimente si blanuri, intreprins de armatorii suedezi cu populatia inuita din nordul Canadei. Misterul vasului incepe in octombrie 1931, atunci cand echipajul este surprins in aproprierea coastelor canadiene de o furtuna caracterizata drept „bizara”. Prinsi intre gheturi de urganul pornit din senin, marinarii abandoneaza temporar nava pentru a cauta adapost in prima asezare inuita. Nu mica avea sa le fie mirarea atunci cand, la intoarcere, acestia nu aveau sa mai gaseasca nicio urma din ambarcatiune. Desi a fost considerat scufundat, Baychimo avea sa fie regasit un mai tarziu, de catre un grup de inuiti din Alaska. Vasul parea sa pluteasca in deriva si, dupa spusele martorilor, era puternic avariat. Prezenta sa avea sa devina legendara, mai ales ca numeroase rapoarte semnalau ambarcatiunea in nordul continentului american. Aceasta parea fie sa pluteasca necontrolat, fie sa fie prinsa intre gheturi.
Baychimo avea sa fie vazut timp de 38 de ani, pana in 1968, moment din care avea sa dispara in totalitate. Cu toate acestea, autoritatile din Alaska au pornit in anul 2006 un amplu program de identificare a epavei, indiferent daca aceasta era scufundata sau daca inca isi croia drum printre gheturile vesnice ale nordului. Pana in prezent, misterul navei fantoma nu a fost dezlegat, nicio urma a acesteia nefiind localizata.
Erie Board of Trade este doar una dintre ambarcatiunile a caror istorie este cuprinsa de mister. Ultimele date privind existenta sa sunt legate de povestile echipajului care povestea ingrozit ca vasul este bantuit de fantoma unui marinar. Urmatorul voiaj avea sa fie si ultimul pentru Erie Board of Trade, cel care avea sa dispara pentru totdeauna in 1883. Se spune ca de atunci, silueta navei a fost zarita de multe ori plutind printre ceturile dese care acopera zona.
Edmund Fitzgerald si Western Reserve sunt doua nave disparute in 1892 si despre care se spune ca inca isi cauta salvarea prin imensitatea Marilor Lacuri, prezenta lor fiind semnalata pana in zilele noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu