Relatari privind existenta unor vase fantoma care ar bantui marile si oceanele lumii exista de secole. In fapt, o intreaga literatura a luat nastere in urma unor astfel de povestiri, iar granita dintre realitate si fictiune a devenit atat de neclara incat astazi, nimeni nu mai poate face diferenta dintre ele.
Si totusi, povestile din vechime par sa se bazeze pe fapte reale. O demonstreaza experientele stranii traite de marinari de-a lungul ultimelor trei veacuri. Daca pana atunci, intamplarile in care erau implicate ambarcatiuni fantoma parea sa tina de domeniul fantasticului, aparitia presei si a fotografiei avea sa inlature orice urma de indoiala. Astfel de vase exista ! Nimeni nu poate explica aparitia lor, dar ele au continuat sa fie descoperite pana in prezent.
Cu siguranta, cea mai cunoscuta legenda a unui vas fantoma este cea a Olandezului Zburator. Curios este faptul ca, desi celebra in intreaga lume, povestea vasului ramane invaluita in mister. Nu se stie nici macar daca ambarcatiunea era una olandeza sau daca apartinea unei alte puteri maritime a vremii, nici anul in care a fost construita. Primele mentiuni scrise apar in secolul XVIII dar, fara indoiala, mitul corabiei damnate era cu mult mai vechi.
Cea mai cunoscuta varianta a povestirii este si cea mai veche, datand probabil din secolele XVI-XVII, si face referire la capitanul Falkenburg, cel care si-ar fi jucat sufletul la zaruri cu diavolul pentru a scapa echipajul dintr-o furtuna devastatoare si pentru a ajunge cu bine la tarm. Pedeapsa cereasca avea sa fie insa, una pe masura. Corabia, impreuna cu toti membrii echipajului era blestemata sa colinde marile pana in ziua judecatii de apoi fara a putea acosta vreodata. Se spune ca de atunci, sufletele bietilor marinari, captive pe vasul damnat, bantuie apele in speranta gasirii unui alte ambarcatiuni care sa le poarte mesajele catre cei dragi.
Desi romantioasa, legenda pare sa aibe un sambure de adevar, spun istoricii. Este posibil ca in realitate, corabiei sa ii fi fost interzis accesul in orice port din cauza unei molime care atinsese echipajul, fapt destul de des intalnit in Evul Mediu. La urma urmei, Marea Ciuma care lovise Europa in secolul al XIV-lea, ucigand peste 30% din populatia continentului, fusese adusa din Asia tot pe o corabie. Astfel, Olandezul Zburator ar fi ajuns sa pluteasca in deriva, plin cu cadavrele marinarilor, starnind groaza celorlalte echipaje care l-ar fi intalnit.
Misterul se adanceste in momentul in care incep sa apara relatarile martorilor. Desi trecusera mai bine de doua sute de ani de la incident, acestia continuau sa afirme ca intalnisera misterioasa ambarcatiune, plutind in deriva in diferite colturi ale lumii. Ba mai mult, astfel de experiente aveau sa se repete pana in zilele noastre. Numai in timpul celui de al doilea razboi mondial, atat trupele aliate cat si cele germane aveau sa descrie, in repetate randuri, intalnirea cu un vas medieval parasit, care nu putea fi altul decat Olandezul.
Cea mai cunoscuta varianta a povestirii este si cea mai veche, datand probabil din secolele XVI-XVII, si face referire la capitanul Falkenburg, cel care si-ar fi jucat sufletul la zaruri cu diavolul pentru a scapa echipajul dintr-o furtuna devastatoare si pentru a ajunge cu bine la tarm. Pedeapsa cereasca avea sa fie insa, una pe masura. Corabia, impreuna cu toti membrii echipajului era blestemata sa colinde marile pana in ziua judecatii de apoi fara a putea acosta vreodata. Se spune ca de atunci, sufletele bietilor marinari, captive pe vasul damnat, bantuie apele in speranta gasirii unui alte ambarcatiuni care sa le poarte mesajele catre cei dragi.
Desi romantioasa, legenda pare sa aibe un sambure de adevar, spun istoricii. Este posibil ca in realitate, corabiei sa ii fi fost interzis accesul in orice port din cauza unei molime care atinsese echipajul, fapt destul de des intalnit in Evul Mediu. La urma urmei, Marea Ciuma care lovise Europa in secolul al XIV-lea, ucigand peste 30% din populatia continentului, fusese adusa din Asia tot pe o corabie. Astfel, Olandezul Zburator ar fi ajuns sa pluteasca in deriva, plin cu cadavrele marinarilor, starnind groaza celorlalte echipaje care l-ar fi intalnit.
Misterul se adanceste in momentul in care incep sa apara relatarile martorilor. Desi trecusera mai bine de doua sute de ani de la incident, acestia continuau sa afirme ca intalnisera misterioasa ambarcatiune, plutind in deriva in diferite colturi ale lumii. Ba mai mult, astfel de experiente aveau sa se repete pana in zilele noastre. Numai in timpul celui de al doilea razboi mondial, atat trupele aliate cat si cele germane aveau sa descrie, in repetate randuri, intalnirea cu un vas medieval parasit, care nu putea fi altul decat Olandezul.
Odata cu descoperirea in 1872 a brigantinei Mary Celeste, plutind la intamplare in largul coastei portugheze, istoria navelor fantoma intra pe un alt taram, cel al certitudinilor. Daca pana atunci, cazul Olandezului Zburator nu oferea decat o perspectiva fantastica, experienta Celeste avea sa devina exponentiala in clasificarea unor astfel in de intamplari.
In ziua de 5 decembrie 1872, echipajul navei americane Dei Gratia, aflat sub comanda capitanului David Morehouse semnaleaza in largul coastelor portugheze prezenta unui vas care parea sa se indrepte cu toate panzele sus spre Stramtoarea Gibraltar. Dupa ce il urmarisera timp de peste doua ore, marinarilor li se pare suspect faptul ca ambarcatiunea straina nu raspunsese nici unui semnal de salut.
Morehouse avea sa recunoasca brigantina Mary Celeste, care plecase din acelasi port ca si Dei Gratia la o diferenta de numai sapte zile. Ingrijorat de soarta echipajului care nu dadea niciun semn de viata, el va aborda nava in cauza, cu atat mai mult cu cat capitanul acesteia, Benjamin Briggs, ii era prieten si ar fi trebuit sa se afle la bord alaturi de sotia si fiica sa. Descoperirea va fi una socanta si misterioasa, iar ecourile ei vor da nastere multor interpetari fantastice.
Se pare ca Mary Celeste nu avea nici urma de echipaj, iar lucrurile de pe nava erau in dezordine, ca si cum ar fi fost parasita cu mult timp in urma. In mod cu totul curios, nu lipsea absolut nimic din incarcatura acesteia, ceea ce a eliminat din start ipoteza unui act de piraterie sau de revolta a marinarilor. Singurele lucruri pe care oamenii lui Morehouse nu au reusit sa le descopere au fost sextantul si cronometrul marin alaturi de singura barca de salvare. De asemenea lipsea si jurnalul capitanului Briggs, cel care ar fi putut face lumina asupra cazului. Toate indiciile aratau ca nava fusese parasita in graba, dar motivele acestei actiuni precum si orice urma a echipajului nu aveau sa fie aflate niciodata.
In ciuda numeroaselor teorii propuse de-a lungul timpului, care mergeau de la revolta si pana la furtuni misterioase, niciuna nu a putut explica disparita membrilor echipajului de pe Mary Celeste, cu atat mai mult cu cat pentru un capitan experimentat precum Benjamin Briggs, abandonul navei nu ar fi fost posibil decat in situatii extreme
In ziua de 5 decembrie 1872, echipajul navei americane Dei Gratia, aflat sub comanda capitanului David Morehouse semnaleaza in largul coastelor portugheze prezenta unui vas care parea sa se indrepte cu toate panzele sus spre Stramtoarea Gibraltar. Dupa ce il urmarisera timp de peste doua ore, marinarilor li se pare suspect faptul ca ambarcatiunea straina nu raspunsese nici unui semnal de salut.
Morehouse avea sa recunoasca brigantina Mary Celeste, care plecase din acelasi port ca si Dei Gratia la o diferenta de numai sapte zile. Ingrijorat de soarta echipajului care nu dadea niciun semn de viata, el va aborda nava in cauza, cu atat mai mult cu cat capitanul acesteia, Benjamin Briggs, ii era prieten si ar fi trebuit sa se afle la bord alaturi de sotia si fiica sa. Descoperirea va fi una socanta si misterioasa, iar ecourile ei vor da nastere multor interpetari fantastice.
Se pare ca Mary Celeste nu avea nici urma de echipaj, iar lucrurile de pe nava erau in dezordine, ca si cum ar fi fost parasita cu mult timp in urma. In mod cu totul curios, nu lipsea absolut nimic din incarcatura acesteia, ceea ce a eliminat din start ipoteza unui act de piraterie sau de revolta a marinarilor. Singurele lucruri pe care oamenii lui Morehouse nu au reusit sa le descopere au fost sextantul si cronometrul marin alaturi de singura barca de salvare. De asemenea lipsea si jurnalul capitanului Briggs, cel care ar fi putut face lumina asupra cazului. Toate indiciile aratau ca nava fusese parasita in graba, dar motivele acestei actiuni precum si orice urma a echipajului nu aveau sa fie aflate niciodata.
In ciuda numeroaselor teorii propuse de-a lungul timpului, care mergeau de la revolta si pana la furtuni misterioase, niciuna nu a putut explica disparita membrilor echipajului de pe Mary Celeste, cu atat mai mult cu cat pentru un capitan experimentat precum Benjamin Briggs, abandonul navei nu ar fi fost posibil decat in situatii extreme
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu