Sângele şi suferinţa din spatele comerţului cu diamante
Diamante însîngerate.
Sursa foto: Shutterstock
+ zoom
Galerie foto (5)
Cât de „chic” este să avem diamante?
Puţine lucruri fac ca banii şi interesul să roiască în jurul lor cu
aceiaşi intensitate pe care o au diamantele. Femeile se dau în vânt după
ele, iar în cultura actuală, bărbaţii care oferă diamante autentice
celor pe care vor să el cucerească sunt văzuţi drept cei mai atrăgători
şi doriţi exponenţi ai genului masculin.
Dar toată această explozie a diamantelor, alături de educarea şi
condiţionarea publicului cumpărător în privinţa valorii discutabile a
acestor pietre, căci în fond asta sunt, nişte roci şi nimic mai mult, se
datorează industriei de profil, dominată autoritar de către o singură
companie, De Beers. Ei sunt cei care au lansat acum câteva decenii
criteriile de evaluare a diamentelor, adică claritatea, culoarea,
tăietura şi greutatea în carate a acestor roci.
Şi tot această companie domină comerţul global cu diamante, comerţ care
doar în anul 2005 valora peste 60 miliarde de dolari, conform portatului
Blood Diamond Action. Experţii acestui fenomen se întreabă pe bună
dreptate, dacă femeile care se entuziasmează la vederea diamantelor
autentice, ar mai trăi aceleaşi senzaţii de fericire şi împlinire dacă
ar şti câte morţi, sudoare, sânge şi suferinţă au provocat pietrele care
le împodobesc trupurile?
Diamantele din Africa, căci Continentul Negru este cea mai mare sursă
pentur aceste roci, s-au format în trecutul îndepăratat al planetei, în
urmă cu 600 milioane-3 miliarde ani. În acel interval de timp, forţele
titanice care acţionau la peste 2.000 kilometri în interiorul Terrei, au
dus la cristalizarea carbonului. În urmă cu circa un milion de ani,
erupţiile vulcanice din Africa au făcut ca lava care conţinea diamante
să ajungă mai aproape de scoarţa terestră.
Arme şi coliere de diamante. Sursa foto: Shutterstock
Însă, odată cu zorii secolului trecut, exploratorii şi prospectorii au
descoeprit zăcămintele de diamante din Africa. Ironia goanei care a
urmat după diamante, nu putea fi mai stranie. Căci într-adevăr
diamantele sunt preţioase, dar se pare că nu sunt deloc atât de rare pe
cât am ajuns să credem. Minele din Canada, India, China, scot anual
producţii foarte profitabile de diamante.
Cu toate acestea, cartelul De Beers care controlează astpzi epste 60%
din industria diamantelor, a petrecut ultimele decenii punând la punct
campanii de presă de proporţii uluitoare în care vorbeşte despre
raritatea acestor geme. Prin urmare, dorinţa pentru diamante n-a fost
niciodată la fel de acută ca în prezent, iar industria extractoare şi
prelucrătoare prosperă neîncentat în ciuda costurilor uriaşe de
transport şi procesare, ţi în ciuda zvonurilor cu privire la exploatarea
a mii de oameni nevinovaţi.
În ciuda monopolului cartelului în acest domeniu, PR-ul lui De
Beers susţine că toate diamantele lor sunt extrase din afara zonelor de
conflict din Africa. Forul interanţional World Diamond Council, a fost
format în anul 2000 cu scpul de a combate traficul ilegal de diamante
africane, având totuşi grijă de bunul mers al acestei industrii, cu atât
mai mult cu cât peste 10 milioane de oameni din întreaga lume muncesc
în industria extractoare şi prelucrătoare de profil.
În aceste condiţii, experţii susţin că afacerile ilegale cu diamante
produc miliarde de dolari folosiţi pentru a alimenta războaiele civile
şi conflictele intertribale din toată Africa, cu precădere în Sierra
Leone, Angola, Liberia, Coasta de Fildeş, Republica Congo. Cel mai
adesea grupările înarmate din spatele conflictelor se opun guvernelor
legitime şi vor să preia în forţă controlul regiunilor aurifere şi
bogate în zăcăminte de diamante.
Mină de diamane din Africa de Sud. Sursa foto: Shutterstock
Spre exemplu, în Sierra Leone, un grup rebel autointitulat Frontul Unit
Revoluţionar a ucis, ameninţat şi chiar a tăiat mâinile minerilor din
minele de diamante până prin astfel de acte de teorare, a reuşit să
preia controlul minelor respective. Apoi, un grup armat dintr-o regiune
vecină, a folosit acelaşi măsuri crude pentru a obţine accesul la mine.
După acest tipar, grupările teroriste au ajuns să terorizeze întreaga
ţară până la punctul în care oamenii şi-au părăsit casele şi au fugit
peste graniţă. Per total, războiul diamantelor din această ţară a dus la
peste 75.000 de morţi, 20.000 de victime mutilate şi peste 2 milioane
de refugiaţi.
Când strălucirea unor pietre ajunge să ascundă sîngele...
Conform unui reportaj produs de National Geographic, peste 4 milioane de
oameni au murit în anul 2002 în toată Africa, din cauza războaielor
diamantelor. Încă din anul 1990, organizaţiile pentur dreptuile omului
atrăgeau atenţia asupra riscului de genocid strâns legat de continuarea
activităţilor de minerit.
Conform unui studiu întreprins de cartelul De Beers, circa 99,8% din
diamantele scoase anual la vânzare provin din zone lipsite de conflicte
şi au un traseu care paote fi urmărit şi verificat. Criticii programului
Kimberley Process, pus la cale de 70 de state, susţin totuşi că
programul acesta nu previne aşa numita „spălare de diamante”, un
procedeu prin care diamantele provenite din zone de război sau în urma
exploatării crunte a oamenilor, nu pot fi introduse în circuitul oficial
de comercializare drept „diamante paşnice”.
De fapt, atât Naţiunile Unite, cât şi SUA, au dat publicităţii rapoarte
oficiale încă din anul 2006, rapoarte din care reiese că o cantiate de
diamante în valoare de 23 milioane dolari a fost scoasă din Coasta de
Fildeş şi vândute drept diamante din surse legitime.
Aceasta în condiţiile în care din Africa se exploatează anual 60% din
diamantele extrase pe plan global, şi există surse alternative.
Spre exemplu, nu toate minele diamantifere de aici sunt conduse de
guverne sau grupări militare fără scrupule. Economia Botswanei
înfloreşte pe baza exploatării diamantelor de către stat. La nivelul
anului 1999, această ţară era considerată ţara cu cea mai rapidă
creştere economică din lume. Iar dacă în anul 1966, Botswana era printre
cele mai sărace ţări din lume, astăzi se detaşează între toate statele
africane.
Recoltarea manuală a diamantelor în Sierra Leone USAID Guinea.
Subiectul tragediilor provocate de exploatarea oamenilor pentru
diamante a fost lansat odată cu pelicula „Blood Diamond”, cu actorul
Leonardo DiCaprio în rolul principal. Cu toate că este un film deosebit
de dur, experţii în domeniu, susţin că această producţie hollywoodiană
este blândă şi chiar cosmetizată comparativ cu realitatea.
În mod firesc, industria diamantelor a ieşit în apărarea sa odată cu
lansarea filmului respectiv. Firmele de profil au declarat în cor că
imediat după adoptarea programului comun Kimberley Process, situaţia
s-ar fi înbunătăţit cu mult faţă de ce era prezentat în film. The World
Diamond Council a lansat o campanie media pentru detensionarea
situaţiei, campanie în care acest trust internaţional a investit peste
15 milioane dolari. PR-ul campaniei a vizat două mari aspecte, primul:
situaţia a fost mult exagerată în film, şi doi, în perioada în care a
fost lansat filmul situaţia se îmbunătăţise deja.
Nu se ştie dacă într-adevăr campania media a fost eficientă, sau
situaţia s-a îmbunătăţit într-adevăr, cifrele vorbesc despre o adevărată
înflorire a vînzărilor de diamante la scurt timp după lansarea
filmului. Paradoxal, cum sunt multe în lumea noastră, chiar şi cei mai
acerbi critici ai comerţului sângeros cu diamante, sunt nevoiţi să
declare că o eventuală prăbuşire a industriei diamantelor va duce la
efecte mai dramatice asupra populaţiei sărace din Africa, chiar
comparativ cu violenţele legate de minerit.
Moartea pare să însoţească mereu comerţul cu diamante. Sursa foto: Shutterstock
Bunăoară, în anul 2005, o Sierra Leone proaspăt răvăşită în urma
războaielor civile începea să-şi revină economic pe baza sumei de 142
milioane dolari încasată în urma vânzării de diamante. Cu toate acestea,
chiar şi la ora actuală regiuni întinse din Coasta de Fildeş şi
Republica Congo suferă cumplit din cauza „baronilor locali ai
diamantelor”. Organizaţii precum Amnesty International protestează şi
fac presiuni în zadar pentru ca guvernele ţărilor din Kimberley Process
să comercialize diamante din afara zonelor de conflict.
Diamantele respective sunt cumpărate de la căpeteniile clanurilor
războinicesau ale organizaţiilor rebele la sume mult mai mici decât cele
rezultate în urma forării, extragerii şi procesării diamantelor dintr-o
ţară sigur. Banii nu au miros nici dacă sunt acoperiţi de sânge. La fel
şi diamantele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu