Vipera de stepă moldavă: cine este misteriosul şarpe care trăieşte doar în România ?
Femelă de vipera de stepă moldavă din zona Judeţului Iaşi
Foto: Alexandru Strugariu
+ zoom
Galerie foto (8)
Între agricultura fără discernământ şi dedicaţia unor studenţi români
Un huruit de tractor ieşit la arat sparge liniştea de început de
primăvară a dealurilor joase de lângâ Iaşi. Lama grea şi ascuţită a
plugului legat de tractor taie adânc pământul reavăn, răsturnând brazde
groase de pâmânt. Tractorul cu plug răvăşeşte metodic şi lacom terenul
nelăsând în urma lui niciun petec de sălbăticie, necruţând nici chiar
graniţele rezervaţiilor naturale, acolo unde lăcomia omului orbeşte
petecul de conştiinţă rămasă care-i spune că Natura nu există doar
pentru a fi exploatată de el.
La un moment dat lama tăioasă a plugului trece milimetric pe lângă
trupul unduit al unui şarpe mic, colorat viu în nuanţe de galben, maron,
gri şi negru, care de-abia are timp să fugă de lângă monstrul zgomotos.
De data aceasta a avut noroc.
Nu se ştie însă dacă va scăpa de următoarele maşini şi utilaje agricole
care vin să distrugă complet un habitat sălbatic de câmpie, pentru a
face loc unei monoculturi agricole, într-o ţară despre care se spune,
culmea că are cele mai bune terenuri de agricultură din Europa, dar unde
alimentele de bază au ajuns prea scumpe pentru buzunarele locuitorilor
ei.
Cât despre şarpele în cauză, ar face bine să nu fie văzut de sătenii şi
muncitorii din apropiere. Nivelul lor cultural, precum şi tonele de
superstiţii care ţin loc unei brume de informaţie obligatorii pentru
orice om ajuns în graniţele UE, i-ar îndemna să-l omoare pe loc, să-l
zdrobească preventiv cu bâte şi bolovani pentru că, nu-i aşa, poate că-i
un şarpe veninos, adică musai un ucigaş potenţial de oameni...
Ei bine, şarpele este veninos, dar nu a prezentat niciodată şi nu prezintă nici astăzi vreun pericol serios pentru oameni.
Femelă de viperă de stepă moldavă din zona Deltei Dunării Foto: Alexandru Strugariu
Şarpele pe care-l avem doar noi, românii, este o subspecie de viperă de
stepă care pe baza arealului său de răspândire a primit un nume şi o
denumire ştiinţifică cum nu se poate mai potrivite: Vipera de stepă
moldavă (Vipera ursinii moldavica).
Această viperă a fost descoperită şi descrisă ştiinţtific pentru prima
oară imediat după Revoluţia din anul 1989, mai precis în anul 1993, în
umra unor cercetări de teren efectuate în Judeţul Iaşi de către
herpetologii suedezi şi germani Nilson G., Andren C., Şi Joger U.
Echipa de cercetători străini au studiat cu atenţie toate caracterle
morfologice şi serologice ale unor exemplare ce păreau a fi vipere de
stepă obişnuite, din cadrul unor populaţii de vipere de stepă din
rezervaţia Valea lui David din Judeţul Iaşi, precum şi din Delta
Dunării. Anterior acelor noi studii de teren, cercetătorii români
considerau că populaţiile de vipere din Delta Dunării aparţineau viperei
estice de stepă (Vipera renardi), iar populaţiile de lângă
Iaşi ar fi unele hibride, rezultate în urma împerecherilor accidentale
dintre viperele estice de stepă şi vipera de fâneaţă (Vipera ursinii rakosiensis).
Temeiul cercetărorilor români avea ca bază exemplul des întâlnit în
natură la unele specii asemănătoare, sau mai ales subspecii, ale căror
populaţii de la marginea arealelor de răspîndire intră deseori în
contact în mod natural şi hibridizează uneori. Vestea descoperirii unei
noi subspecii de viperă a entuziasmat întreaga comunitate internaţională
a herpetologilor-biologi specializaţi pe studiul şi cercetarea
reptilelor şi batracienilor.
Cercetătorii
Tiberiu Săhlean, Mihai Huţuleac şi Alexandru Strugariu aflaţi pe teren
în Delta Dunării în căutare de vipere şi alte reptile. Foto: Alexandru Strugariu
În urma descrierii noii subspecii, primele cercetări ecologice au fost
efectuate în perioada anilor 1999-2003 de către herpetologii Laszlo
Krecksak şi Ştefan R. Zamfirescu, însă acestea au avut ca obiect de
studiu exclusic, doar populaţiile de vipere din zona Moldovei. Primul
studiu ştiinţific asupra viperelor de stepă moldave care trăiau în Delta
Dunării a fost publicat în anul 2011 de către un grup de herpetologi
pasionaţi din cadrul Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii
Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Conştienţi de descoperirea lor, precum şi
de faptul că situaţia şi provocările prin care trec toate speciile de
reptile şi batracieni din Romania trebuiesc aduse la cunoştinţa
românilor, nucleul de cercetători din Iaşi au fondat în anul 2006 Grupul Herpetologic Moldavica (astăzi un ONG de mediu cu rezultate
foarte bune).
Grupul Herpetologic Moldavica a fost fondat de către câţiva profesori şi
studenţi ai Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii Alexandru
Ioan Cuza din Iaşi: Alexandru Strugariu (preşedinte), Ştefan Zamfirescu
(vicepreşedinte), Tiberiu Săhlean (vicepreşedinte), Valentina Morar
(consilier), Paul Dincă (secretar) şi Mihai Huţuleac-Voloşciuc. Iar
dintre aceştia, Ştefan Zamfirescu şi Alexandru Strugariu sunt membri ai
prestigiosului grup internaţional de studii şi cercetări Viper
Specialist Group, care include cei mai mari experţi din lume în vipere
şi alţi şerpi veninoşi.
Cum arată şi unde trăieşte vipera moldavă de stepă din România?
Este un şarpe veninos de talie mică, considerabil mai mică decât a viperei obişnuite (Vipera berus)
des întâlnită în zonele stâncoase din Carpaţi. De fapt toate
subspeciile viperei de stepă (dintre care cea care trăieşte doar la noi
în ţară este cea mai mare) sunt mai mici decât viperele comune, sau cele
cu corn. Specia atinge în medie 55-60 centimetri, femela fiind mai mare
decât masculul, iar cel mai mare exemplar măsurat la noi în ţară, deci
şi în lume, a fost o femelă care avea lungimea de 66 centimetri. Are o
înfăţişare tipic de viperă, cu un cap triunghiular, bine diferenţiat de
corp şi coadă ascuţită, scurtă. Prezintă pe partea dorsală, desenul în
zig-zag, prezent în tonalităţi şi nuanţe de culoare uşor diferite şi la
alte subspecii de viperă de stepă.
De fapt aici apar diferenţele care fac ca vipera de stepă din
Moldova să fie o subspecie unică României. Testele de laborator
efectuate de către herpetologii germani şi suedezi au scos la iveală că
viperele noastre au un bagaj genetic unic şi specific doar lor, diferit
de al celorlalte subspecii. Alte diferenţe constau în numărul,
poziţionarea şi culoarea unor solzi. Astfel numărul de şiruri de solzi
dorsali la vipera de stepă moldavă este de regulă de 21 spre deosebire
de ruda sa cea mai apropiată, vipera de fâneaţă care prezintă un număr
de 19 şiruri de solzi dorsali. De asemenea solzii labiali ai viperei de
sepă moldave sunt mai închişi la culoare decât ai viperei de fâneaţă.
Caracteristici morfologice suficiente pentru ca forul herpetologic
internaţional să recunoască o nouă subspecie de şarpe cum a fost şi
cazul viperei noastre autohtone.
Habitat tipic pentru vipera de stepă moldavă din Delta Dunării Foto: Viorel Dumitru Gavril
Povestea acestei specii rare de vipere ilustrează cum nu se poate mai
bine efectul nefast al agriculturii mecanizate şi chimizate precum şi
influenţa antropică negativă a omului, per general. Astfel din punct de
vedere istoric, vipera de stepă moldavă trăia şi în zonele de lângă
Tecuci, două habitate din Judeţul Botoşani, precum şi în Bulgaria şi
Republica Moldova. În prezent, toate populaţiile acestei specii din
afara graniţelor României au dispărut cu desăvârşire.
În România, pe baza datelor herpetologilor români amintiţi anterior,
subspecia mai rezistă aproape eroic în doar 3-4 habitate din Judeţul
Iaşi şi în 3 habitate din Delta Dunării.
Mai precis în fâneţele, pajiştile sălbatice şi păşunile situate la nord
de municipiul Iaşi, iar în Delta Dunării a fost observată la nord de
Sfântu Gheorghe, pe Grindul Perişor şi pe Grindul Letea. Surpafaţa
totală a acestor habitate, de altfel foarte fragmentate, unde mai
trăieşte viepra de stepă moldavă în România a fost estimată la un total
de circa 2.500 hectare. Aşadar, mai puţin de jumătate din toate
populaţiile de vipere semnalate în anul 1993 mai există la nivelul
anului 2014!
În Judeţul Iaşi, vipera de stepă moldavă trăieşte de regulă pe câţiva
versanţi acoperiţi de vegetaţie tipică de stepă. Viperele de aici
folosesc drapt habitate de hibernare porţiuni abrupte şi erodate
(rupturi de mal şi râpe unde găseşte mai uşor galerii săpate deja de
păsări şi rozătoare).
Mascul de viperă de stepă moldavă din zona Judeţului Iaşi Foto: Paul Cristian Dincă
În zona habitatelor din Delta Dunării, specia trăieşte pe ternuri mai
înalte cu substrat nisipos, mai rar sărăturos acoperite cu ţipirig
(Jungus marittimus sau/şi Juncus litoralis) Habitatele sale din Deltă
sunt parţial inundate pe perioada primăverii, mai ales în anii când
debitul Dunării la vărsare este mare. Habitatele viperei moldave sunt
situate la altitudini între 0-170 metri.
Este un şarpe veninos adapat vânătorii de insecte, preferând în gerenale
orthopterele (lăcuste, greieri, cosaşi) şi şopârlele. Într-un procent
mai mic decât alte specii de vipere de la noi, viperele moldave consumă
ocazional şi mici pui de păsări sau şoareci.
Nepericuloasa aflată în pericol constant
Precum toate celelalete specii de vipere din lume, vipera de
stepă moldavă este o specie veninoasă încă de când este în stadiul de
pui. Însă este cea mai puţin periculoasă specie de viperă din toată
Europa. Veninul său este mai puţin toxic decât al viperei comune sau al
viperei cu corn. Chiar şi fără tratament în urma muşcăturii, nu s-a
raportat nicio fatalitate. De fapt, toţi oamenii muşcaţi până în prezent
de această subspecie, au fost unii dintre membrii Grupului Herpetologic
Moldavica, care mi-au spus că muşcătura viperei de stepă moldave este
doar puţin mai neplăcută decât o înţepătură de viespe. Totuşi în cazul
în care suntem muşcaţi de această specie trebuie să ne prezentăm la
medic deoarece putem fi alergici la veninul ei, evident, fără ştirea
noastră. Animale timide la întâlnierea cu omul, viperele de stepă
moldave caută să se refugieze rapid în găuri de rozătoare sau în
vegetaţie. Totuşi, dacă sunt prinse sau călcate, acestea nu ezită să
muşte în scop de autoapărare.
Deoarece sunt şerpi de talie mică şi cu un venin relativ slab comparativ
cu alte specii, viperele de stepă moldave au numeroşi prădători
naturali precum unele păsări de pradă, berzele, aricii, mistreţii, dar
şi păsări precum corvidele sau unele specii introduse pentru vânătoare
cum este cazul fazanului. Cercetătorii români au descoperit astfel că
fazanii din Delta Dunării se hrănesc deseori cu pui de vipere punând
astfel în pericol populaţiile rare şi fragmentate din această zonă.
Cercetătorii
Alexandru Strugariu (stânga) şi Mihai Huţuleac (dreapta) mâsurând
lungimea unui exemplar foarte rar de viperă de stepă moldavă. Foto: Alexandru Strugariu
Vipera de stepă moldavă este un şarpe diurn, mai activ decât alte specii
de viepre europene. Iese din hibernare de regulî în lunile marite sau
aprilie, depinzând de condiţiile meteorologice din anul respectic şi îşi
încheie activitatea supraterană la milocul sau la finele toamnei, în
lunile octombrie –noiembrie, tot în funcţie de temperaturi şi ploi. Se
împerechează în lunile aprilie –mai, iar în această perioadă masculii se
luptă deseori epntru femele, luptele fiind fără riscuri serioase pentru
combatanţi. Femelele nasc între 2-18 pui vii, fiind vivipare, la
sfârşitul verii sau începutul toamnei. Puii au sub 15 centimetri la
naştere şi cântăresc între 2-5 grame.
Este un şarpe cu spor natural lent, căci femelele se reproduc cel mult o
dată la doi ani. Vipera de stepă moldavă este un şarpe strict protejat
conform Legii 13/1993 (Convenţia de la Berna) şi o specie strict
protejată de interes comunitar pentru care sunt necesare desemanrea
ariilor speciale de conservare, conform Directivei Consiliului 92/43/EEC
şi a Ordonanţei de Urgenţă 57/2007. Deranjarea, capturarea, vinderea,
traficul şi uciderea acestei specii rare este interzisă atât de
legislaţia românească, cât şi de cea europeană. Conform standardelor
Listei Roşii a IUCN, vipera de stepă moldavă (Vipera ursinii moldavica) este Critic Periclitată (CR).
Cea mai optimistă estimare a efectivului tuturor populaţiilor din
România ar fi sub 4.000 de exemplare. Pentru comparaţie, celebrul urs
panda, cea mai cunoscută specie ameninţată, este considerat a fi doar o
specie periclitată (EN) de către IUCN. La noi în ţară, deşi majoritatea
populaţiilor de vipere trăiesc în arii protejate formal, toate sunt
puternic ameninţate de mulţi factori antropici: în primul rând de
activităţile legate de agricultura intensivă şi chimizată, păşunat,
cosit mecanic, incendierea câmpurilor, extinderea localităţilor umane,
persecutarea directă (omorârea ei orice cîte ori este văzută) şi
colectarea ilegală pentru traficul de reptile rare, ţinând cont de
raritatea ei care o face o specie căutată, deci valoroasă.
În completarea şi exemplificarea acestor pericole majore, membrii Grupului Herpetologic Moldavica aflaţi
pe teren au observat de multe ori suprafeţe imense de habiata
incendiate, iar în primăvara anului curent, au observat o porţiune de
habitat de circa 20 hectare arată chiar în partea de sud a interiorului
sitului Natura2000 „Dealul lui Dumnezeu, din Judeţul Iaşi...
Arături ilegale efectuate în anul 2014 în partea de sud a sitului Natura 2000 „Dealul lui Dumnezeu” din Judeţul Iaşi. Foto: Alexandru Strugariu
Autorităţile competente (Agenţia de Protecţie a Mediului şi Garda de
Mediu) au fost imediat sesizate şi s-au deplasat imediat la faţa locului
pentru constatări. Demersurile pentru identificarea şi pedepsirea
făptaşilor sunt încă în derulare. Toate aceste măsuri de protecţie nu ar
fi fost posibile fără derularea Proiectului Vipera de stepă
Moldavă-finanţat de către „The Mohamed bin Zayed Species Conservation Fund” – www.speciesconservation.org. – prin contractul 13257926, director de proiect Alexandru Strugariu.
În încheiere, le mulţumesc prietenilor mei, biologii-herpetologi
Alexandru Strugariu şi Mihai Huţuleac-Voloşciuc pentru fotografiile în
premieră mondială ale acestei subspecii de viperă, precum şi pentru
informaţiile de teren oferite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu