sâmbătă, 29 martie 2014

Mister descifrat: la ce foloseşte „cornul” acestui animal marin?

19.03.2014 |
0 Comentarii
Deşi masculii de narval pot fi văzuţi ciocnindu-şi fildeşii, aceste formaţiuni nu sunt „arme”, ci organe se simţ foarte sensibile.      + zoom Mister descifrat: la ce foloseşte „cornul” acestui animal marin?
Galerie foto (1)
Narvalul, poreclit „inorogul mărilor”, este un animal înrudit cu delfinii; caracteristic pentru această specie este un „corn” sau „fildeş” lung, ce poate atinge peste 2,5 metri. În realitate, acesta este un dinte puternic modificat - caninul superior stâng. Oamenii de ştiinţă nu au ştiut multă vreme la ce foloseşte acest dinte şi abia cercetări foarte recente au lămurit misterul: „fildeşul” narvalului este un organ de simţ
În general, narvalii sunt aproape lipsiţi de dinţi, cu excepţia unor canini, dintre care cel superior drept este de obicei mic, slab dezvoltat, iar cel stâng, ce s-a modificat în cursul evoluţiei, formează, la masculi, acest „fildeş”; el creşte în afară, prin buza superioară, în prelungirea corpului; este gol pe dinăuntru şi cântăreşte cca. 10 kg. Rareori pot fi întâlniţi narvali cu doi fildeşi, la fel de lungi.
Multă vreme s-a crezut că acest organ este o armă folosită în  luptele dintre masculi, dar, în urma unor studii mai recente, cercetătorii au ajuns la concluzia că fildeşul narvalilor este un organ de simţ, înzestrat cu receptori ce pot percepe caracteristicile apei, precum salinitatea, ajutând astfel animalul să se orienteze în mediul săi de viaţă şi poate să găsescă hrană ori partenere de împerechere.
Martin Nweeia, de la Harvard School of Dental Medicine, care a condus studiul publicat în Anatomical Record, spune că fildeşul narvalilor este de fapt un dinte foarte sensibil. El este prevăzut cu canale ce permit apei de mare să ajungă în interior, stimulând terminaţiile nervoase din pulpa dintelui, iar nervii respectivi transmit informaţiile la creier.
Cercetătorii au observat, printre altele, că, atunci când fildeşul unui narval viu este expus la apă de mare cu diferite niveluri de salinitate, aceste diferenţe produc modificări specifice ale frecvenţei bătăilor inimii narvalului.
Sursa: Mail Online

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu