Kooh-i-Noor şi poveştile nebănuite ale diamantelor
Diamantedintr-o colecţie particulară
+ zoom
Galerie foto (8)
Cei mai buni prieteni ai fetelor
Încă din cele mai vechi timpuri, din momentul în care oamenii şi-au dat
seama de valoarea şi frumuseţea diamantelor, aceştia au ucis, jefuit,
înşelat şi furat în numele lor. Averi întregi au fost ridicate sau
năruite de vânătorii de diamante şi aşijderea de speculanţi. Cunoscute
drept cele mai dure substanţe de pe Terra, diamantele naturale se extrag
şi astăzi prin metoda mineritului.
Circa 50% din zăcămintele de diamante ale lumii au fost
descoperite în centrul şi sudul Africii, restul fiind în India, Ghana,
Canada, Australia, Insula Borneo şi Siberia. Aproximativ 26 tone de
diamante naturale sunt extrase anual, valoarea lor fiind estimată la 9
miliarde $, în timp
ce în acelaşi interval de timp sunt produse cam 100 tone de diamante
artificiale folosite de obicei în activităţi industriale precum forarea
la mari adâncimi, în componenţa conductorilor speciali, electronică şi
sub forma lamelor şi suprafeţelor tăietoare de materiale dure.
Mină de diamante din Africa de Sud
Cele mai mari centre de prelucrare şi comercializare a diamantelor sunt
în Israel şi New York. Termenul de „diamant” provine din grecescul „adamas” adică invincibil, ca un însemn de preţuite dat de oameni durităţii acestor roci.
Primele date scrise cu privire la ele ne parvin din Roma Antică, iar
până la finele secolului 18, minele din Golconda, India erau singurul
loc din lume
de unde erau extrase aceste geme. Diamantele au fost descoperite
ulterior în Brazilia, iar în anul 1866 şi în Africa de Sud, moment din
care această ţară a devenit cel mai mare producător mondial de diamante
naturale.
Diamant şlefuit şi prelucrat
Au devenit aşadar sinonime cu romantismul, luxul absolut, logodna sau
nunta. Faimoasa Liz Taylor era de-adreptul fascinantă de diamante, iar
unul dintre soţii săi, Richard Burton nu şi-a cruţat banii pentru a-i
oferi un diamant de 70 de carate, denumit ulterior de actriţă, diamantul
Taylor-Burton. Acesta a fost cumpărat iniţial de Pierre Cartier în
1969, iar Burton l-a cumpărat fără să stea pe gânduri pentru ce de-a
zecea sa soţie. Peste alţi zece ani, Liz Taylor a vândut diamantul
pentru suma de 3 milioane $.
De-a lungul secolelor au existat zeci de diamante, cu mult mai celebre
şi mai scumpe decât acela. Nume precum Marele Mogul (posibil cel mai
mare diamant din lume),
Cullinan (cel mai mare diamant prelucrat), Jubilee, Tiffany, Sultanul
Marocului, Black Orloff, Marea Crizantemă, Idol’s Eye, Hope şi
bineînţeles Kooh-i-Noor.
Povestea „Muntelui de Lumină”
Numele de Kooh-i-Noor se traduce din limba persană drept Muntele de
Lumină, şi se crede că i-a fost dat de Nader Shah, care a intrat în
posesia acestui diamant în anul 1739.
Kooh-i-Noor este un diamant de 106 carate, care a deţinut titlul de cel mai mare diamant din lume şi a aparţinut pe rând multor conducători ai Indiei.
Legendele care îl înconjoară ne spun că ar avea o vechime de peste 5.000
ani şi este pomenit în scrierile sanscrite vechi sub numele de
Giuvaierul Sayamantaka. Se pare totuşi că primul posesor al său a fost
Rajahul din Malwa, dar primele documente care menţionează existenţa sa
provin din anul 1526, când împăratul Mogul Babur a intrat în posesia sa.
Replică naturală a diamantului Kooh-i-Noor
Liderul Mogul menţiona de altfel în cronicile sale că diamantul fusese
deţinut în secolul 13 de către Rajahul din Gwalior. Pornind de la Babur,
Kooh-i-Noor a aparţinut pe rând un unui mare număr de conducători
persani şi indieni care s-au luptat cu ferocitate pentru el de-a lungul
istoriei. Ajuns apoi în posesia lui Shah Jahan, diamantul a fost montat
pe celebru Tron al Păunilor, jilţ pe care stăteau în mod tradiţional
toţi împăraţii moguli ai Industanului.
Se spune că Shah Jahan, conducătorul care comandase construirea tronului
şi pe cea a complexului monumental Taj Mahal a fost închis de fiul său
pentru tot restul vieţii, şi mai putea vedea Taj Mahal-ul unde îşi
îngropase cea mai iubită soţie, doar prin reflecţia diamantului montat
pe tron. Fiul său, Aurangzeb a împrumutat mai târziu diamantul pentru a
fi expus în Moscheea Badshahi din Lahore, de unde a fost furat de către
Nadir Shah care l-a dus în Persia în anul 1739.
Diamante industriale Sursa foto: Shutterstok
Diamantul a ajuns înapoi în Punjab în anul 1813, după ce Shuja
Shah Durrani, fostul conducător al Afganistanului l-a dus în India
pentru a primi la schimb tronul afgan. Putem spune, fără a greşi prea
mult, că Kooh-i-Noor a fost singurul diamant din lume dat la schimb
pentru o ţară întreagă!
Invazia britanică soldată cu cucerirea Indiei milenare şi transformarea
ei în cea mai mare colonie a Londrei s-a soldat şi cu confiscarea
preţiosului diamant. După cucerirea completă a Punjabului, eveniment
istoric încheiat în anul 1849, britanicii l-au furat pur şi simplu din
tron, şi în anul 1851 l-au trimis Reginei Victoria. Gema avea pe atunci
186 de carate fără să fi fost şlefuit. Din acel moment, Kooh-i-Noor,
împreună cu alte peste 2.000 de diamante mai mici a fost montat pe
coroana regală.
După ce a ajuns în mâinile britanicilor, unde se află şi astăzi,
Kooh-i-Noor a fost purtat cu mândrie de către reginele Victoria,
Alexandra, Maria şi Elizabeta. Conform tradiţiei deja instituite, acest
diamant poate fi purtat doar de către femeile din cadrul Familiei Regale
Britanice. Astăzi, preţiosul diamant este depozitat în celebrul Turn al
Londrei, alături de restul bijuteriilor Coroanei Britanice.
Legat de acest detaliu, trebuie menţionat faptul că există şi un
misterios belstem legat de Kooh-i-Noor, blestem care-i urmăreşte doar pe
bărbaţii care îl poartă, dar nu şi pe femeile care se împodobesc cu el.
Britanicii care l-au furat au aflat de acest blestem urmărind soarta
avută de toţi posesorii bărbaţi ai diamantului, şi acesta este motivul
pentru care de la Regina Victoria încoace, doar femeile îl pot purta.
Diamantele se constituie în cele mai căutate accesorii pentru bijuterii
Kooh-i-Noor are un rival pe măsură sub forma lui Darya-ye Noor, un alt
diamant de 182 carate deţinut în prezent de statul iranian.
În ultimii ani, se aud tot mai multe voci ale oficialilor pakistanezi şi
indieni care cer ca Kooh-i-Noor să fie restituit de britanici unuia
dintre cele două state.
Când Kooh-i-Noor a ajuns în posesia britanicilor avea 186 carate şi
cântărea 37 de grame, Prinţul Albert a căutat cel mai bun prelucrător de
diamante de la acea dată, iar paşii l-au dus în Olanda unde a intrat în
contact cu un misterios domn Cantor căruia i-a dat misiunea dificilă şi
laborioasă de a prelucra diamantul. Dl. Cantor a muncit 86 de zile
încheiate pentru a definitiva ceea ce mulţi experţi consideră a fi cel
mai frumos diamant din lume. Kooh-i-Noor. Acesta a fost tăiat într-o
formă relativ ovală şi şlefuit sub forma la care se află şi astăzi. Conform
martorilor vizuali, se pare că Prinţul Albert nu a fost deloc
satisfăcut de munca bijutierului, căci „Muntele de Lumină” nu mai
strălucea la del de mult ca înainte...
Embrionul Pământului
Caracteristicle şi particularităţile sale excepţionale precum duritatea,
transparenţa şi luminozitatea au făcut din diamant un simbol al
perfecţiunii, cu toate că în mai multe culturi şi regligii, strălucirea
sa nu era considerată întotdeauna benefică. Conform credinţelor
străvechi din India, diamantul se naşte în adâncurile Pământului, ca un
embrion al cărui cristal este o stare de maturaţie intermediară, căci
pentru hinduşi diamantul este matur iar cristalul imatur.
Astfel diamantul întruchipează apogeul maturităţii, desăvârşirea
absolută, pe care ezoterismul indian o utilizează la nivel de simbol
grăitor asociind diamantul imortalităţii şi identificându-l aşadar cu
Piatra Filosofală a alchimiştilor.
Duritatea diamantului , puterea sa de a lăsa urme pe orice material nu
au scăpat simbolisticii budismului tantric tibetan pentru care termenul
de Vajra-Dorje (deopotrivă trăznet şi diamant) este simbolul forţei
spirituale invincibile. El semnifică transparenţa, fulgerul
iluminării, vidul şi infinitul. Mai reprezintă şi natura pură, identică
naturii lui Buddha. Diamantul este şi imuabil, de aceea tronul
lui Buddha, aşezat sub copacul Bodhi, este alcătuit din diamant.
Probabil aceleaşi caracteristici l-au făcut şi pe Platon să declare că
Osia Lumii este din diamant.
Mai departe, tot în iconografia tibetană, sceptrul de diamant (dorje) se
opune şi se completează clopotului (tilpu), precum lumea potenţială,
nemanifestată se armonizează cu lumea materială.
Montarea unui diamant într-o bijuterie
În tradiţiile şi credinţele occidentale, diamantul este simbolul
suveranităţii universale, al incoruptibilităţii şi realităţii fără
hotare.
Pliniu cel Bătrân credea că diamantul este talisman universal care
vindecă toate bolile, alungă duhurile şi coşmarurile. Credinţa aceasta
s-a transmis mai departe în Europa, astfel încât tradiţile medievale
susţineau că diamantul alungă animalele sălbatice, fantomele,
vrăjitoarele şi toate spaimele nopţii. La vechii ruşi se credea că
purtarea unui diamant previne desfrâul şi favorizează castitatea.
În Franţa se credea că diamantul potoleşte mânia şi menţine
legăturile dintre cei căsătoriţi, drept care era numit şi Piatră a
Împăcării. Tot în Europa, diamantul reunea ca nicio altă
piatră: credinţa, inocenţa şi înţelepciunea. Poveştile şi mitologiile
ţesute pe marginea diamantului mai spuneau că aceste geme dau naştere
altor diamante, chipurile materializare a înţelepciunii divine care se
zămisleşte singură.
Miner sud-african cu replica unui diamant
În deviza familiei de Medici, diamantul figurează ca un simbol direct al
iubirii lui Dumnezeu. Diamantul de pe sigiliul acestei influente
familii a fost interpretat ca simbol al înţelepciunii familiei şi al
victoriei asupra ei înseşi şi asupra rivalilor.
Arta renascentistă nu a ocolit nici ea diamantul, pentru care reprezenta
echilibrul sufletesc, curajul în faţa obstacolelor, buna credinţă,
puterea de a elibera spiritul de temeri şi tenebre, precum şi
integritatea caracterului.
Mai târziu, odată cu goana sângeroasă după îmbogăţire şi fast,
oamenii au uitat toate aceste virtuţi ale diamantelor. Pentru ei nu mai
conta decât valoarea acestora. În bani...
http://www.descopera.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu