Controlează-ţi stresul ca să nu îţi controleze el sănătatea mintală!
Iată
un motiv bun pentru care ar trebui să controlezi nivelul de stres din
viaţa ta. Dacă nu reuşeşti să controlezi stresul de zi cu zi, totul (de
la conflictele de la locul de muncă, până la certurile din familie) va
face ca riscul de dezvoltare a tulburărilor de anxietate şi a altor
probleme mintale să fie de 10 ori mai mari, susţine un nou studiu.
Factorii zilnici de stres pot afecta sănătatea emoţională, susţine Susan Charles, coordonatoarea studiului, profesoară de psihologie şi comportament social, de la Universitatea din California-Irvine. Mai mult, ea este de părere că nu este vorba de numărul de factori de stres la care suntem supuşi zilnic, ci modul în care reacţionăm la ei. Dacă devenim foarte anxioşi sau trişti atunci când suntem stresaţi, sănătatea noastră mintală va fi afectată.
În studiu, oamenii de ştiinţă au analizat date de la 711 bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 25 şi 74 de ani şi care fuseseră intervievaţi de două ori, la distanţă de 10 ani. La început, participanţii au fost întrebaţi zilnic, timp de 8 zile, cu privire la factorii de stres pe care i-au întâlnit în ziua respectivă. De asemenea, ei au fost rugaţi să declare şi sentimentele pe care le experimentaseră de-a lungul zilei.
În acest fel, oamenii de ştiinţă au putut determina dacă participanţii deveneau mai deprimaţi şi mai anxioşi în zilele în care se confruntau cu factorii de stres.
În plus, atât la începutul studiului, cât şi după 10 ani, participanţii au completat chestionare legate de sănătatea lor mintală şi de tulburările de anxietate şi depresie.
Rezultatele cercetării au indicat că oamenii care răspund la stres cu mai multă anxietate şi tristeţe decât în mod obişnuit, aveau mai multe şanse ca peste 10 ani să declare că se confruntă cu probleme de anxietate şi stres psihologic. Aceste constatări au fost făcute în rândul participanţilor care, la începutul studiului, nu raportaseră că ar avea vreo problemă de sănătate mintală.
„Studiul nostru sugerează că avem nevoie să ne gândim la modul în care experimentăm emoţiile care au un impact pe termen lung asupra sănătăţii mintale”, a explicat Charles.
O metodă prin care putem face asta ar fi aceea de a ne impune să vedem aceşti factori de stres ca o provocare şi nu ca pe o ameninţare. De exemplu, dacă eşti stresat că trebuie să mergi la un eveniment unde nu cunoşti pe nimeni, stabileşte-ţi ca ţel cunoaşterea a trei oameni despre care să afli câte trei lucruri noi.
Sau, dacă ai fost diagnosticat cu o anumită boală, nu te concentra asupra lucrurilor pe care nu mai poţi să le faci, ci asupra celor pe care le poţi face pentru a-ţi îmbunătăţi situaţia.
„Nu spun că trebuie să îndulceşti totul, dar atitudinea contează atunci când trebuie să faci faţă stresului”, a adăugat Charles.
Sursa: USA Today
Factorii zilnici de stres pot afecta sănătatea emoţională, susţine Susan Charles, coordonatoarea studiului, profesoară de psihologie şi comportament social, de la Universitatea din California-Irvine. Mai mult, ea este de părere că nu este vorba de numărul de factori de stres la care suntem supuşi zilnic, ci modul în care reacţionăm la ei. Dacă devenim foarte anxioşi sau trişti atunci când suntem stresaţi, sănătatea noastră mintală va fi afectată.
În studiu, oamenii de ştiinţă au analizat date de la 711 bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 25 şi 74 de ani şi care fuseseră intervievaţi de două ori, la distanţă de 10 ani. La început, participanţii au fost întrebaţi zilnic, timp de 8 zile, cu privire la factorii de stres pe care i-au întâlnit în ziua respectivă. De asemenea, ei au fost rugaţi să declare şi sentimentele pe care le experimentaseră de-a lungul zilei.
În acest fel, oamenii de ştiinţă au putut determina dacă participanţii deveneau mai deprimaţi şi mai anxioşi în zilele în care se confruntau cu factorii de stres.
În plus, atât la începutul studiului, cât şi după 10 ani, participanţii au completat chestionare legate de sănătatea lor mintală şi de tulburările de anxietate şi depresie.
Rezultatele cercetării au indicat că oamenii care răspund la stres cu mai multă anxietate şi tristeţe decât în mod obişnuit, aveau mai multe şanse ca peste 10 ani să declare că se confruntă cu probleme de anxietate şi stres psihologic. Aceste constatări au fost făcute în rândul participanţilor care, la începutul studiului, nu raportaseră că ar avea vreo problemă de sănătate mintală.
„Studiul nostru sugerează că avem nevoie să ne gândim la modul în care experimentăm emoţiile care au un impact pe termen lung asupra sănătăţii mintale”, a explicat Charles.
O metodă prin care putem face asta ar fi aceea de a ne impune să vedem aceşti factori de stres ca o provocare şi nu ca pe o ameninţare. De exemplu, dacă eşti stresat că trebuie să mergi la un eveniment unde nu cunoşti pe nimeni, stabileşte-ţi ca ţel cunoaşterea a trei oameni despre care să afli câte trei lucruri noi.
Sau, dacă ai fost diagnosticat cu o anumită boală, nu te concentra asupra lucrurilor pe care nu mai poţi să le faci, ci asupra celor pe care le poţi face pentru a-ţi îmbunătăţi situaţia.
„Nu spun că trebuie să îndulceşti totul, dar atitudinea contează atunci când trebuie să faci faţă stresului”, a adăugat Charles.
Sursa: USA Today
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu