Genele spun multe despre tine... inclusiv ora la care e cel mai probabil să mori
+ zoom
Genele spun multe despre tine... inclusiv ora la care e cel mai probabil să mori
Galerie foto (1)
Gene
implicate în reglarea „ceasului biologic” intern determină nu numai
orele de culcare şi de trezire ale fiecărei persoane, dar şi alte
aspecte ale ritmurilor organismului - chiar şi ora la care e cel mai
probabil ca un om să înceteze din viaţă.
Multe procese din cadrul organismului urmează un aşa- numit ritm
circadian. Există anumite momente din zi când o persoană are mai multă
energie, când tensiunea arterială este mai ridicată sau când inima
pompează mai eficient.
Sunt cunoscute mai multe mutaţii genetice rare care pot modifica „ceasul
intern”, mutaţii care pot afecta familii întregi şi care fac ca
persoanele respective să se trezească la 3 sau 4 dimineaţa şi să se
culce foarte devreme, în jur de 8 seara.
Acum, însă, oamenii de ştiinţă de la Beth Israel Deaconess Medical
Center (BIDMC), SUA, au identificat, pentru prima dată, o variaţie a
unei gene ce afectează practic toată populaţia şi care este
responsabilă de ritmul biologic al oamenilor, putând influenţa cu până
la o oră zilnic tendinţa acestora de a se scula devreme sau de a fi
„păsări de noapte” - persoane care se culcă târziu seara şi se trezesc
târziu dimineaţa.
Mai mult, au descoperit cercetătorii, acest polimorfism al genei nu
numai că influenţează ritmul vieţii de zi cu zi a oamenilor, dar poate
ajuta şi la prevederea orei la care e cel mai probabil să moară o
anumită persoană.
Descoperirea are implicaţii în medicina muncii, în planificarea muncii
în schimburi, dar şi în planificarea tratamentelor medicale, precum şi
în monitorizarea stării pacienţilor vulnerabili.
„Ceasul biologic intern controlează multe aspecte ale biologiei şi
comportamentului uman, precum orarul de somn preferat, momentele din zi
când capacităţile cognitive sunt la maximum şi ritmul multor procese
fiziologice. De asemenea, influenţează şi ora la care pot surveni
evenimente medicale acute, precum atacuri de inimă şi atacuri vasculare
cerebrale”, a explicat Andrew Lim, conducătorul studiului. ”Cercetări
anterioare ce implicau gemeni şi familii au sugerat faptul că ritmul de
viaţă al unei persoane poate fi moştenit, iar experimente pe animale au
indicat că acest ceas biologic poate fi influenţat de anumite gene.”
Studiul a pornit de la rezultatele unei cercetări mai vechi asupra
tulburărilor de somn la oamenii vârstnici, cercetări ce au implicat
1.200 de persoane; acestea s-au înscris pentru a participa la studiu la
vârsta de 65 de ani, având o stare de sănătate bună, şi au fost supuşi
unor controale neurologice şi psihiatrice anuale.
Scopul acestui studiu, desfăşurat cu peste 15 ani în urmă, fusese acela
de a afla dacă există tulburări ale ritmului biologic care să prezică
apariţia, mai târziu, a boliilor Alzheimer şi Parkinson.
Ca parte a cercetării, a fost analizat ritmul de somn-veghe al
subiecţilor, care au purtat la încheietura mâinii un mic aparat numit
actigraf, ce înregistrează modelul individual al activităţii zilnice a
unei persoane. În plus, pentru a furniza mai multe informaţii,
participanţii au fost de acord să îşi doneze creierele pentru cercetări,
după moarte.
Cercetările au luat însă un nou curs atunci când specialiştii au aflat
că aceloraşi subiecţi li se făcuseră şi analize genetice, la o altă
unitate medicală, Brigham and Women's Hospital din Boston.
Unindu-şi forţele, cercetătorii de la cele două instituţii au întreprins
o analiză comună, corelând ritmul somn-veghe al fiecărui participant cu
genotipul său. Cercetările au fost ulterior verificate studiind
aceleaşi corelaţii într-un grup de tineri voluntari.
Specialiştii au descoperit, astfel, că între două grupuri cu
comportamente somn-veghe diferite o singură nucleotidă, situată în
apropierea unei gene numite "Period 1", prezenta diferenţe de structură.
În acel punct al genomului, 60% dintre indivizi aveau o nucleotidă ce
conţinea baza azotată adenină (A), iar 40% aveau în nucleotidă baza
azotată numită guanină (G).
Din cauza faptului că fiecare om are două seturi de cromozomi (23 de
perechi), iar nucleotida respectivă se găseşte, aşadar, în două
exemplare, pe doi cromozomi pereche, există o şansă de cca. 36% de a
avea, în acel loc specific din genom, două baze A; 16% şanse de a avea
două G şi 48% de a avea o combinaţie de G şi A.
Particularităţile genotipului la acest nivel afectează ritmul de
somn-veghe al tuturor persoanelor; cei cu genotipul A-A se trezesc cu
cca. o oră mai devreme decât persoanele care au genotipul G-G, iar cei
cu genotipul A-G sunt chiar la mijloc - tind să se trezească cu o
jumătate de oră mai devreme decât G-G şi cu jumătate de oră mai târziu
decât A-A.
Expresia genei Period 1 (manifestarea funcţiilor ei) este mai puţin
intensă în creierele şi globulele albe ale persoanelor cu genotip G-G
decât la cele cu A-A, dar numai în cursul zilei (această genă fiind
activă, în mod normal, doar în cursul zilei).
Şi, aşa cum există un ritm circadian al vieţii, există şi unul al
morţii: majoritatea oamenilor mor în cursul dimineţii, ora medie fiind
în jur de 11 dimineaţa.
Studiind, dintre persoanele înrolate în studiul iniţial (cu peste 15 ani
în urmă), pe cei care muriseră între timp, cercetătorii au constatat că
rezultatele se verifică: genotipul era corelat cu diferenţe în ceea ce
priveşte ora decesului. Cei cu A-A sau A-G muriseră în jurul orei 11
dimineaţa (ca majoritatea populaţiei), în timp ce cei cu G-G muriseră,
în general, după-amiaza, cu puţin înainte de ora 6.
Specialiştii afirmă că mai sunt necesare multe cercetări pentru a
clarifica mecanismele prin care genele influenţează ceasul biologic al
organismului şi că rezultatele ar putea avea implicaţii importante: în
afară de faptul că i-ar ajuta pe oameni să îşi optimizeze orarul
activităţii zilnice, aceste cercetări ar putea duce şi la descoperirea
unor noi tratamente pentru tulburări precum cele care apar în cazul
călătoriilor cu avionul ce implică diferenţe mari de fus orar (jet lag)
sau în cazul muncii în schimburi.
De asemenea, pe baza acestor rezultate ar putea fi ajustată programarea
unor intervenţii medicale (de exemplu administrarea medicamentelor),
astfel încât pacienţii să fie protejaţi în acele ore ale zilei când sunt
mai vulnerabili.
Sursa: EurekAlert!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu