Savanţii care au creat cel mai periculos virus din istorie reiau cercetările, după o întrerupere de un an
+ zoom
Virusul gripei aviare nu se transmite, în prezent, de la un om
la altul, dar o mutaţie genetică ar putea duce la modificarea modului
de transmitere, făcând virusul mai periculos.
Galerie foto (1)
În
urmă cu un an, două echipe de oameni de ştiinţă au descoperit,
independent, cum ar putea fi modificat genetic virusul gripei aviare
astfel încât acesta să se poată transmite pe cale respiratorie, de la un
mamifer la altul. Cercetările au fost întrerupte pentru un an, dar acum
vor fi reluate, realimentând temerile legate de potenţialul pericol al
unei epidemii devastatoare.
În anul 2011, două colective de cercetători, unul de la Universitatea
din Wisconsin, SUA, altul de la Centrul Medical Erasmus din Rotterdam,
Olanda, au reuşit să obţină forme modificate genetic ale virusului H5N1 care se pot transmite de la un mamifer la altul, aceasta însemnând, teoretic, că s-ar putea transmite şi de la un om la altul, pe cale respiratorie.
În luna ianuarie a anului trecut, pe
fondul temerilor că virusul ar putea scăpa din laborator sau că
informaţia ar putea fi folosită în scopuri legate de bioterorism, 40 de
oameni de ştiinţă au adoptat voluntar un moratoriu, oprind cercetările
asupra transmiterii virusului H5N1, din cauza reacţiilor vehemente ale
publicului.
Recent, însă, într-o scrisoare publicată în jurnalul Science and Nature,
specialiştii implicaţi au anunţat că studiile vor fi reluate,
desfăşurându-se numai în cele mai sigure laboratoare din ţările care au
acceptat continuarea experimentelor. Specialiştii au afirmat că este
timpul să meargă mai departe, argumentând că studiile lor sunt esenţiale
pentru cunoaşterea mai bună a virusului H5N1, despre care mulţi cred că
ar putea declanşa, într-o bună zi, o epidemie catastrofală la nivel
global.
„Vrem ca omenirea să fie mai bine pregătită decât în prezent, atunci
când H5N1 va provoca o pandemie”, a declarat Yoshihiro Kawaoka, de la
Universitatea din Tokio, unul dintre specialiştii de vârf în studiul
gripei aviare. „Înţelegem riscurile legate de cercetările noastre şi vom
lua toate măsurile de precauţie pentru a realiza experimentele cu
virusul H5N1 în condiţii de siguranţă.” El a mai explicat într-o
teleconferinţă că aceste cercetări vor stimula eforturile de a dezvolta
un sistem de „biosupraveghere” la nivel global, sisteme de avertizare
timpurie, precum şi vaccinuri şi medicamente mai bune împotriva gripei
aviare.
Alţi oameni de ştiinţă, însă, au condamnat decizia de a relua
cercetările, susţinând că riscurile potenţiale legate de aceste
experimente sunt mai mari decât posibilele beneficii şi avertizând că
„scăparea accidentală din laborator a unui astfel de virus modificat ar
putea şterge de pe faţa Pământului o parte semnificativă a omenirii”,
după expresia lui Sir Richard Roberts, expert în inginerie genetică şi
laureat al premiului Nobel pentru medicină in 1993. El consideră că
decizia a fost luată de un mic grup de oameni preocupaţi de propriile
interese.
Alţi oameni de ştiinţă se tem că informaţia privind posibilităţile de
modificare a H5N1 ar putea fi utilizate de răufăcători în scopuri
distructive.
În scrisoarea dschisă în care anunţau încetarea moratoriului, o serie de
oamenii de ştiinţă din SUA, China, Japonia, Marea Britanie, Olanda,
Canada, Hong Kong, Italia şi Germania au recunoscut că experimentele lor
nu sunt lipsite de riscuri, dar au şi-au argumentat decizia susţinând
că, de vreme ce există şi în natură riscul ca virusul să se modifice
spontan astfel încât să poată fi transmis în populaţiile de mamifere, de
la un individ la altul, beneficiile cercetărilor sunt mai mari decât
pericolele.
În timpul moratoriului, la presiunea opiniei publice şi a Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, laboratoarele interesate şi-au sporit măsurile de
siguranţă, îmbunătăţind sistemele de biosecuritate.
În prezent, în natură, virusul gripei aviare se poate transmite de la la
pasăre la pasăre şi de la păsări la om, dar nu şi de la un om la altul.
Multe dintre cazurile de gripă aviară la om (luată de la păsări, de
către persoane care avuseseră de-a face cu păsări bolnave) sunt fatale
dar, cel puţin, în cazul unor astfel de epidemii pericolul infecţiei
poate fi limitat în oarecare măsură, prin carantină, sacrificarea
preventivă a păsărilor şi măsuri suplimenatre de igienă.
Oamenii de ştiinţă se tem însă că virusul ar putea suferi spontan, în
natură, o mutaţie (similară cu cea realizată în 2011 în laborator) care
să-i permită să se transmită de la om la om, ceea ce ar spori enorm
pericolul pe care îl prezintă.
Specialiştii implicaţi în reluarea cercetărilor susţin că trebuie
neapărat să înţeleagă mecanismul prin care aceste virusuri devin
susceptibile de a fi transmise pe cale respiratorie, pentru a putea face
faţă situaţiei în eventualitatea că un astfel de fenomen s-ar petrece
în mod natural.
Sursa: Mail Online
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu