Copiii încep să înveţe limba mamei încă din pântec, arată un studiu inedit
Mecanismele senzoriale şi cerebrale necesare pentru auz se dezvoltă la vârsta gestaţională de 30 de săptămâni, iar un nou studiu arată că fătul nenăscut ascultă vorbele mamei sale în timpul ultimelor 10 săptămâni de sarcină, iar la naştere poate demonstra ce a ascultat.
„Mama are prima oportunitate de a influenţa creierul copilului”, a explicat Patricia Kuhl, coautor al studiului şi codirector al Institute for Learning & Brain Sciences din cadrul Universităţii Washington. „Vocalele din vorbirea mamei sunt cele mai zgomotoase unităţi, iar fătul se «agaţă» de ele”, a explicat cercetătoarea.
În studiile mai vechi, cercetătorii au arătat că nou-născuţii sunt gata să înveţe încă de la naştere şi au capacitatea de a deosebi între sunete din limbă încă din primele luni de viaţă, însă nu existau dovezi care să ateste că aceştia au învăţat limba proprie încă din uter.
„Acesta este primul studiu care atestă că fetuşii învaţă prenatal aspecte despre sunetele limbii vorbite de mama lor”, a explicat Christine Moon, coordonatoarea studiului ce va fi publicat în jurnalul Acta Paediatrica şi totodată profesor de psihologie la Universitatea Pacific Lutheran.
Studiul a fost efectuat pe 40 de bebeluşi în vârstă de 30 de ore, fete şi băieţi, cercetarea fiind efectuată în Tacoma, SUA şi Stockholm, Suedia. Cât timp se aflau încă în incubator, bebeluşii au ascultat vocale din limba lor maternă şi din câteva limbi străine.
Interesul bebeluşilor pentru sunete era reflectat de durata în care sugeau de o suzetă conectată la un computer ce măsura reacţia bebeluşilor la sunete. Suptul mai lung sau mai scurt pentru sunetele necunoscute sau familiare este o dovadă a învăţării, deoarece reflectă faptul că bebeluşii pot diferenţia între sunetele auzite in utero
În ambele ţări în care s-a desfăşurat studiul, bebeluşii sugeau mai mult timp suzeta atunci când auzeau sunete dintr-o limbă străină decât atunci când auzeau sunete din limba lor natală.
Cercetătorii afirmă că bebeluşii sunt cei mai buni „studenţi” şi că o mai bună înţelegere a modului în care aceştia „absorb” informaţiile ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine procesul de învăţare. „Vrem să ştim ce «element magic» folosesc ei în copilărie, «element» care lipseşte în cazul adulţilor. Nu putem irosi această curiozitate a bebeluşilor”, a explicat Kuhl.
Sursa: Eurekalert
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu