Acum
100.000 de ani, specia umană era aproape de extincţie. Existând doar în
Africa, populaţia scăzuse la mai puţin de 10.000 de indivizi. Cu toate
acestea, în doar câteva zeci de mii de ani, oamenii au început să se
răspândească în întreaga lume.
Noi dovezi genetice sugerează că factorul care a contribuit la
scăderea populaţiei a fost o epidemie provocată de bacterii. Bacteriile
acţionau la nivelul a două gene pe care le determinau să funcţioneze în
detrimentul corpului uman, aşa că soluţia a fost eliminarea acestor
gene.
Ajit Varki şi colegii săi de la Universitatea din California, San
Diego, au analizat două gene numite Siglec-13 şi Siglec-17. Ambele au
rolul de a codifica sinteza unor proteine implicate în reglarea
sistemului imunitar, organismul să decidă care celule imunitare vor
"intra în luptă" împotriva agenţilor patogeni. Specialiştii au
descoperit că ambele gene sunt active la cimpanzei, dar nu şi la oameni.
Siglec-13 a fost complet eliminată din genomul uman, în timp ce
Siglec-17 a devenit nefuncţională în lipsa unei "litere" din codul său.
Dorind să afle de ce genele în cauză nu mai sunt funcţionale în
genomul uman, Varki a reconstruit proteinele pierdute şi a descoperit că
de ele se pot lega două bacterii periculoase: Streptococcus grupa b şi Escherichia coli
K1. În urma cercetărilor de laborator întreprinse de specialişti, s-a
constat că bacteriile au capacitatea de a atenua răspunsul imun prin
legarea la cele două proteine.
Din acest motiv, Varki crede că primii oameni s-au confruntat cu o
epidemie de infecţii bacteriene. Scăderea numărului de oameni din acea
perioadă poate fi explicată prin faptul că cele două bacterii studiate
sunt fatale pentru nou-născuţi.
Datele genetice sugerează că efectele celor două gene au fost
eliminate în urma unui proces de lungă durată, început cândva acum
440.000 - 270.000 de ani, înainte ca oamenii moderni să se desprindă de
verii lor, omul de Neanderthal şi omul din Denisova. Totuşi, la unii
indivizi, una dintre genele periculoase a persistat până acum cca.
46.000 de ani.
Sursa: New Scientist
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu