Poate fi reînviată limba vorbită de Iisus?

Galerie foto (1)

Două sate din comunitatea creştină din Israel încearcă să reînvie limba vorbită de Iisus Hristos, la multe secole după ce aceasta a dispărut în cea mai mare parte a Orientului Mijlociu.

Proiectul ambiţios a primit şi un mic ajutor tehnologic. Este vorba despre un canal de televizune din Suedia, menţinut de comunităţi de imigranţi vorbitori ai limbii antice şi în cadrul căruia sunt prezentate programe în limba aramaică.

Într-un sat mic din Palestina, numit Beit Jala, din apropierea Bethleemului, o comunitate vârstnică, vorbitoare de limba aramaică, înceracă să le insufle nepoţilor pasiunea pentru "limba sfântă". În satul arabo-israelian Jish, din apropierea dealurilor Galileei, copiii din şcoala primară învaţă limba aramaică. Mare parte dintre copii aparţin comunităţii creştine maronite. În Biserica Maronită, liturghia încă se ţine în limba aramaică, însă puţini sunt aceia care mai înţeleg rugăciunile.

Dialectul utilizat în cele două sate, Jish şi Beit Jala, este numit "siriac" şi a fost utilizat de strămoşii lor creştini. Steven Fassberg, un expert în studierea limbii aramaice, de Universitatea Ebraică din Jerusalim, susţine că dialectul siriac ar fi foarte asemănător cu cel pe care Iisus l-a învăţat în Galileea.

Acum, în Jish, aproape 80 de copii din clasele I-V învaţă voluntar aramaica de două ori pe săptămână, iar Ministerul Educaţiei din Israel a alocat fonduri pentru ca aceste cursuri să se poată desfăşura până la finalul clasei a VIII-a.

În urmă cu câţiva ani, mai mulţi rezidenţi din Jish au făcut lobby pentru a se permite studierea limbii aramaice, dar ideea a întâmpinat rezistenţă, căci musulmanii din localitate au considerat proiectul drept o încercare de a atrage copiii spre creştinism. Pe de altă parte, unii creştini au obiectat spunând că proiectul i-ar lipsi de identitatea lor arabă. Problema este foarte sensibilă pentru mulţi arabi musulmani şi creştini din israel, care preferă să fie identificaţi după etnie şi nu după religie.

Cu toate acestea, directorul şcolii din Jish a iniţiat proiectul de predare a limbii aramaice şi, astfel, unitatea de învăţământ a reuşit să devină prima şcoală publică din Israel în care se predă aramaica. Eforturile celor de aici sunt reflectate în şcoala Mar Afram din Beit Jala, condusă de Biserica Ortodoxă Siriană. Aici, preoţii i-au învăţat limba aramaică pe cei 320 de elevi pe care i-au avut în ultimii cinci ani. Preoţii spun că principalul avantaj adus de învăţarea acestei limbi este acela că, prin acest proces, copiii vor învăţa să îşi aprecieze originile.

Ambele şcoli au fost inspirate şi au primit asistenţă din partea celor trei comunităţi aramaice refugiate în Suedia. Aceste comunităţi sunt formate din descendenţi ai unor locuitori din Orientul Mijlociu, oameni care au dorit să păstreze vie limba lor. Acum ei publică un ziar numit "Bahro Suryoyo", pamflete şi cărţi pentru copii, menţinând totodată postul de televiziune "Soryoyosat".

De asemenea, în divizia suedeză există o echipă aramaică de fotbal numită "Syrianska FC".

Pentru mulţi maroniţi şi mulţi creştini de religie ortodoxă siriană din Ţara Sfântă, televiziunea specializată din Suedia a reprezentat prima sursă din care au auzit limba aramaică.