V-aţi imaginat vreodată cum ar fi dacă
v-aţi aşeza pe o pernă care, în loc să se adâncească, s-ar bomba? Un
proiect recent sugerează că un astfel de proces ar fi posibil dacă perna
ar fi alcătuită dintr-un metamaterial revoluţionar, dotat cu
“compresibilitate negativă”.
Materiale care se comprimă atunci când sunt trase şi se extind
atunci când sunt apăsate au mai fost create. În această categorie intră
barele vibratoare de aluminiu, cu cavităţi minuscule ce au rolul de a
crea în interior unde care se opun forţelor aplicate asupra lor. Însă
acest material trebuie să vibreze la o anumită frecvenţă, foarte
exactă, pentru a reacţiona conform planului.
Acum, Zachary Nicolaou şi Adilson Motter, de la Universitatea
Northwestern din Evanston, SUA, au proiectat un material care,
paradoxal, se întinde atunci când este comprimat şi viceversa. Crearea
unui astfel de material pare imposibilă, din moment ce orice material cu
astfel de proprietăţi nefireşti ar fi foarte instabil şi ar trece
instantaneu într-o stare stabilă. Nicolaou şi Motter au reuşit, totuşi,
creând un material cu structură internă care tinde spre o stare stabilă,
dar această stare este mai comprimată sau mai extinsă decât starea
originară.
Designul lor teoretic implică un şir de patru "particule" (fiecare
alcătuită dintr-un grup de molecule) care se atrag reciproc în diferite
grade. Forţa care atrage cele două particule din interior este slabă,
aşa că, atunci când materialul este tras, legătura se rupe. Ca urmare a
acestui lucru, particulele din exterior se atrag una pe alta, provocând
comprimarea materialului. Pentru a reface legătura dintre cele două
particule interioare, materialul poate fi strâns, readucând particulele
interioare una lângă alta şi determinând extinderea.
Acum, specialiştii spun că, în viitor, materiale care lucrează pe
principii similare ar putea fi utilizate drept straturi de protecţie
pentru vehicule militare. În acest caz, dacă o explozie ar lovi partea
laterală a vehiculului, materialul s-ar bomba în afară şi ar anula o
parte din efectul exploziei.
Sursa: New Scientist
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu