Galerie foto (2)
Agenţia Spaţială Europeană plănuieşte
lansarea unei campanii de promovare ce intenţionează să prezinte
oamenilor beneficiile pe care aceştia le obţin în urma cheltuirii
taxelor lor pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI).
Lista produselor concepute în urma cercetărilor spaţiale este foarte
lungă, de la spuma visco-elastică până la termometrul pentru măsurarea
temperaturii în ureche, însă criza financiară din ultimii ani face
cheltuirea banilor de la buget pentru explorarea spaţială mult mai
dificil de justificat.
Campania de promovare plănuită de Agenţia Spaţială Europeană arată că
specialiştii în ştiinţele spaţiale se tem de limitarea bugetelor
acestora, ca urmare a faptului că publicul nu conştientizează
contribuţia acestor cercetări la creştera economică.
Agenţia Spaţială Europeană estimează că Staţia Spaţială Internaţională
va avea un cost total de 100 de miliarde de euro, sumă ce include
costurile de funcţionare pe următorii 10 ani. Costul pentru fiecare
plătitor de taxe din Europa este de un euro pe zi, echivalentul unei
ceşti de cafea.
„Dacă vom renunţa la investiţii rezultatul va fi unul negativ pentru
economiile noastre”, a explicat Julie Robinson, specialist în cadrul
NASA. Robinson a explicat că faza de construcţie a Staţiei Spaţiale
Internaţionale s-a încheiat abia anul trecut şi că de atunci numărul
eforturilor ştiinţifice desfăşurate la bordul acestui satelit a crescut
considerabil.
Cercetările efectuate la bordul SSI se întind de-a lungul a numeroase
discipline, de la biotehnologie la ştiinţa materialelor, toate într-o
serie de laboratoare ce se întind pe o suprafaţă similară cu cea a unui
teren de fotbal şi care orbitează Terra cu o viteză de 27.400 de
kilometri/oră.
SSI oferă posibilitatea de a efectua experimente ştiinţifice într-un
mediu stabil, în condiţii de microgravitaţie, ce pot fi reproduse pe
Terra cu foarte mare dificultate şi pentru durate scurte.
Cercetările efectuate în condiţii de microgravitaţie au dus la progres
în domeniul metalurgiei, mai ales în producţia de spumă metalică
(blocuri de metal care conţin bule, ce sunt puternice, uşoare şi care
produc un efect de amortizare la impact). Spumele sunt instabile, astfel
că sunt dificil de studiat în condiţii normale de gravitaţie, a
explicat profesorul John Banhart de la Universitatea Tehnică din Berlin.
Rezultatele obţinute în urma cercetărilor efectuate în spaţiu sunt deja
folosite în cadrul macaralelor uşoare, urmând să fie aplicate şi în
industria auto.
De asemenea, în urma cercetărilor spaţiale au fost realizate pale din
aluminură de titaniu, care permit reducerea greutăţii unui avion cu
reacţie cu până la 50%, scăzând astfel consumul de combustibil şi
emisiile poluante. „Fără cercetările efectuate pe SSI, această pală nu
ar fi putut fi realizată”, a explicat Jean-Jacques Dordain, directorul
general al Staţiei Spaţiale Europene.
Studiile realizate asupra „plasmei reci” au dus la aplicări importante
în medicină, care ar putea avea rezultate esenţiale în lupta contra
superbacteriilor rezistente la antibiotice.
Comportamentul bulelor în condiţii de microgravitaţie este un aspect
interesant chiar şi pentru Nestle, cea mai mare companie producătoare de
alimente ambalate din lume. Cecile Gehin-Delval, cercetător în cadrul
companiei elveţiene, a declarat că Nestle investeşte sume foarte mari
pentru a realiza studii la bordul SSI, dorind să obţină rezultate care
să-i permită să îmbunătăţească gustul produselor şi să extindă perioada
de valabilitate a acestora.
Cercetătorii recunosc că a convinge publicul de meritele cercetării
spaţiale este un proces dificil, însă aceştia susţin că beneficiile
economice ale acestui efort sunt incontestabile.
„Una dintre probleme este faptul că oamenii nu înţeleg care este
procesul prin care cunoaşterea este transformată în obiectele din jurul
nostru”, afirmă Mike Cruise, cercetător la Universitatea Birmingham.
Cruise a oferit ca exemple camerele digitale, aparatele GPS şi chiar
razele laser ce permit citirea DVD-urilor, toate aceste inovaţii având
la bază cercetarea spaţială.
Cruise susţine că o idee din cercetare poate ajunge într-un produs finit
şi după decenii de cercetare, astfel că este dificil ca politicienii să
fie convinşi să cheltuiască mai mulţi bani pe cercetare. Cu toate
acestea, Cruise a concluzionat: „dacă consideraţi cunoaşterea a fi
scumpă, încercaţi ignoranţa pentru o perioadă”.
Sursa: Reuters

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu