Galerie foto (1)
După ce au observat că o plimbare în
natură îl ajută pe om să “îşi reîncarce bateriile”, cercetătorii au
încercat să afle care este secretul din spatele acestui fenomen.
De-a lungul timpului, au existat mai multe teorii care susţineau
că, de fapt, cheia fenomenului este fie aerul curat, fie liniştea. Acum,
însă, un nou studiu vine să susţină că principalul beneficiu rezultă
din modul în care arborii, păsările şi apusul ne influenţează, fără a ne
atrage atenţia.
Studiul a fost elaborat pe voluntari care sufereau de depresie şi
care au fost trimişi să facă fie o plimbare într-un parc împădurit, fie o
plimbare prin oraş. Rezultatele au arătat că cei care s-au plimbat prin
parc şi-au îmbunătăţit abilităţile cognitive. Spre deosebire de cei
care s-au plimbat prin oraş, voluntarii care s-au bucurat de peisajul
împădurit şi-au putut aminti o serie de nume şi au reuşit să le redea în
ordine inversă.
Explicaţia, spune Marc Berman, autorul studiului, stă în distincţia
dintre tipurile de atenţie: voluntară, în care ne concentrăm conştient
pe ceva şi involuntară, în care ceva ne captează atenţia.
Capacitatea de a direcţiona atenţia voluntară este esenţială în viaţa
de zi cu zi, dar este uşor obositoare. De aceea, specialiştii cred că
plimbarea în parc reprezintă o pauză pentru atenţia voluntară, moment în
care mintea are o şansă de a rătăci fără ţintă. În aceste condiţii,
atenţia ne este captată involuntar de unele evenimente sau obiecte din
împrejurimi.
În zonele înverzite suntem departe de zgomotele urbane, este mai
puţin aglomerat, iar peisajul este mai interesant şi captează mai uşor
atenţia. În contrast, zonele urbane sunt aglomerate, zgomotoase şi ne
forţează să ne folosim neîncetat atenţia voluntară .
Dr. Berman recunoaşte că studiile au demonstrat faptul că o simplă
fereastră spre o grădină înverzită sau chiar unele imagini cu peisaje
înverzite ajută la relaxare prin utilizarea mai puţin intensă a atenţiei
voluntare, însă susţine că mediul fizic joacă cel mai important rol.
Unul dintre cele mai important elemente este aerul. Poluarea din aer
poate cauza probleme pulmonare sau cardiace, ceea ce, prin expunerea
cronică, accelerează declinul cognitiv. Un alt element, propus de
cercetătorii niponi, ar fi emisia de uleiuri esenţiale provenite din
arbori. O serie de studii au scos la iveală faptul ca mersul pe jos timp
de două ore într-o pădure îmbunătăţeşte funcţia sistemului imunitar,
reduce nivelul de hormoni de stres şi scade tensiunea arterială, în
comparaţie cu plimbări similare prin centrul oraşului Tokyo.
Totuşi, faptul că pozele care ilustrează imagini din natură pot
produce beneficii cognitive sugerează că cel puţin o parte din efect
este mediat de ceea ce vedem. O ipoteză simplă ar fi aceea că verdele,
conţinut de majoritatea peisajelor, are un rol esenţial în relaxare. O
altă ipoteză se referă la existenţa unor modele fractale în cadrul
peisajelor naturale (o clasificare matematică care descrie formele
complexe ale creaţiilor naturale precum liniile de coastă, lanţurile de
munţi şi buchetele de broccoli) decât cele simple, cu linii drepte,
caracteristice mediului urban.
Sursa: The Globe and Mail
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu