Pe baza unor noi studii efectuate de
către o echipă de cercetători suedezi, se pare că agricultura s-a extins
spre nordul continentului deoarece primii cultivatori ai pământului au
migrat spre nord, în pofida comunităţilor de vânători şi culegători care
nu au adoptat iniţial agricultura.
Oamenii de ştiinţă au analizat ADN-ul extras din patru schelete
străvechi şi l-au comparat cu datele genetice ale oamenilor moderni.
"Profilurile genetice a trei vânători-culegători neolitici şi al unui
agricultor primitiv care a trăit în aceeaşi perioadă, undeva pe
teritoriul Suediei de astăzi, sunt considerabil diferite, fapt care
poate rezolva o controversă de zeci de ani între arheologi, controversă
care vizează originea agriculturii în Europa", susţine conducătorul
studiului, profesorul Mattias Jacobson, un specialist în genetică din
cadrul Universităţii din Uppsala.
Vânătorii-culegători care trăiau în Neolitic pe Insula Gotland aveau
un profil genetic asemănător cu cel al comunităţilor umane care trăiesc
în prezent în nordul extrem al Europei, pe când ADN-ul fermierului
primitiv, ale cărui resturi fosile au fost descoperite lângă localitatea
Gokhem, seamănă mai mult cu ADN-ul oamenilor care trăiesc astăzi în
sudul Europei.
Aprofundarea studiului va aduce mai multă lumină asupra teoriei
conform căreia agricultura ar fi apărut acum circa 11.000 ani în
Orientul Mijlociu, răspândindu-se ulterior şi în cadrul populaţiilor
umane din Europa, în decursul următoarelor milenii. Este un subiect care
a fascinat generaţii de arheologi, deoarece "depozitarea de bunuri şi
alimente a dus la apariţia banilor. Iar acel moment stă la baza întregii
civilizaţii umane de pe planetă.", este de părere şi Joachim Burger,
genetician în cadrul Universităţii Johannes Gutenberg din Mainz,
Germania.
Odată cu descoperirea unor artefacte specifice precum piese de olărit
sau unelte din piatră, reiese tot mai evident faptul că unele
comunităţi umane neolitice erau alcătuite din vânători-culegători, iar
altele contemporane lor, erau constituite din cultivatori ai pământului.
Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să stabilească în ce
fel s-au influenţat reciproc cele două ocupaţii de bază ale populaţiilor
umane din Neolitic.
În prima etapă a studiului, cercetările s-au concentrat asupra
ADN-ului mitocondrial, cu cele 13 gene care controlează sursele de
energie ale celulelor şi sunt transmise direct de la mamă la copil.
Apoi, profesorul Jacobson şi colegii săi au examinat ADN-ul nuclear,
moştenit de la ambii părinţi, care conţine informaţii care controlează
toate aspectele dezvoltării organismului. Astfel, cercetătorii suedezi
au reuşit să studieze aproape 500 milioane de baze azotate (componente
ale genelor) extrase din resturile fosile.
Înrudirea aparentă a agricultorului neolitic cu populaţiile
sud-europene şi diferenţele genetice dintre vânători-culegători şi
agricultori arată că aceştia din urmă ar fi imigrat în Europa,
contribuind la răspîndirea agriculturii spre nord.Sursa: latimes.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu