Rozătoarele pot fi empatice: şoarecii se ajută între ei

Galerie foto (1)

Un studiu recent realizat de neurologii de la Universitatea din Chicago sugerează că şoarecii sunt creaturi capabile de empatie şi altruism.

Literatura abundă de idei care susţin că empatia nu este o caracteristică proprie oamenilor, iar cercetările au demonstrat că această tendinţă este întâlnită şi la alte mamifere.

Studiul s-a bazat pe observarea a 30 de şoareci. Pentru două săptămână, şoarecii au fost aşezaţi doi câte doi în cuşti. Apoi, au fost mutaţi în alte cuşti, unde unul dintre şoareci (exemplarul A) se putea mişca în voie, iar celălalt (exemplarul B) era izolat.

Sistemul de închidere al capcanei în care era izolat unul dintre şoareci nu era unul simplu. Cu toate acestea, şoarecii A, care se puteau mişca în cuşcă, au reuşit să îl deschidă într-o perioadă relativ scurtă, de 3-7 zile.

Aşa se face că, de fiecare dată când un exemplar B era pus în cuşcă, exemplarul A se ducea să îşi elibereze partenerul.

Pentru a le testa intenţiile, oamenii de ştiinţă au înlocuit exemplarele B cu jucării, însă şoarecii nu au avut niciun interes în a mai deschide uşa despărţitoare, dovedind că acest act nu era un reflex, ci un rezultat al empatiei.

Mai mult, chiar şi atunci când cuşca a fost schimbată iar, astfel încât eliberarea şoarecelui B să se facă într-o altă parte a cuştii, una izolată, dar spaţioasă, exemplarul A tot a continuat să deschidă uşa.

Prin urmare, şoarecii au fost motivaţi de empatie şi nu de dorinţa de comuniune, ei dorind doar binele partenerului.

Ultima parte a studiului a constat în ispitirea exemplarelor A cu fulgi de ciocolată. Aceştia nu erau înfometaţi, dar situaţii anterioare au demonstrat că ei preferă aceste alimente. Deşi ei au ronţăit, mai întâi, câţiva fulgi, tot şi-au eliberat partenerii.

În studiu, 52% din şoareci au acceptat să îşi împartă mâncarea cu exemplarele B, iar în studiul de control, când aceştia erau singuri în cuşcă, exemplarele A au mâncau toţi fulgii.

Atunci când cazurile au fost inversate, toate femelele, şase la număr, şi-au eliberat partenerii. În cazul masculilor, însă, doar 17 din 24 au fost dispuşi să îşi ajute confraţii, dovedind că femelele sunt mai altruiste.

Specialiştii spun că, acum, următorul pas va fi acela de a căuta sursele biologice care determină acest comportament, pentru a stabili de ce o parte dintre şoareci au ales să nu îşi elibereze partenerii.

Sursa: AFP