O vacanta adevarata inseamna, in primul rand, evadarea din spatiile conventionale care ne populeaza imaginarul. Insulele din Caraibe sau statiunile de lux mexicane reprezinta tot atatea provocari, pline de culoare exotica, ale turismului clasic. Aventura dar si rasfat, o calatorie spre aceste destinatii presupune descoperirea unei lumi fabuloase si, poate, reinventarea propriei personalitati. Hai sa vedem unde si-ar petrece vacanta... piratii din Caraibe!
GUADELUPA
Botezata astfel de catre Columb in onoarea sfintei Notre Dame de Guadelupe d'Estremadura (careia navigatorul i-a atribuit salvarea corabiei sale in timpul unei furtuni), insula - care isi are capitala la Point-à-Pitre - este un teritoriu francez de peste mari, marginit la vest de Marea Caraibelor si la est de Oceanul Atlantic. Natura ofera o varietate de peisaje, toate obligatoriu de explorat, de la plaje luxuriante si lagune, la paduri tropicale si canioane.
Amestecul cultural, cu influente coloniale ale vechii Frante, local-caraibiene dar si africane, se rasfrange nu doar in spiritualitatea creola, ci si in senzationala gastronomie locala, bazata pe fructe si peste. Nu poti rata bananele flambate, langustele cu sos de usturoi, supa z'habitant sau ti-punch-ul, bautura nationala - un cocktail pe baza de rom. Evident, unul dintre obiectivele turistice traditionale este Muzeul Romului, de langa Sainte Rose.
MARTINICA
Tara a carnavalului permanent, "Insula Florilor" este un melting pot de civilizatii si rase, fapt ce se reflecta si in calendarul - extrem de colorat - al evenimentelor de peste an. Astfel, in iulie se tine Festivalul Bananei, dar si Sarbatoarea Macouba (rituri africane pe ritmuri caraibiene), iar in august - Festivalul Marii, Sarbatoarea Pestelui si Pescuitului, dar si procesiunile de Sfanta Maria.
Foarte populare sunt yachting-ul si alte sporturi nautice. Pietele sunt pline de pitoresc, tarabele fiind incarcate cu fructe, legume, condimente si, evident, peste. Ca si in Guadelupa, se bea ti-punch (rom alb, sirop din trestie de zahar, plus o feliuta de lamaie) si se mananca fructe de mare, dar si faimosul Colombo de porc (pentru care secretul este marinarea carnii intr-o "supa" de condimente).
SANTA LUCÌA
Insulita are forma unui mango (sau a unui avocado?), insa detine toate "fructele" Paradisului: plaje la Atlantic si la Marea Caraibelor, doua varfuri muntoase gemene (Pitonii, aprox. 700 de metri), orhidee salbatice gigantice, pasari rare (papagalul de Santa Lucìa) si, nu in ultimul rand, livezi de banani, mango, papaya si cocotieri. Diversitatea nu se opreste aici. Pe langa mostenirea franceza, cultura creola se resimte si de influentele coloniale britanice, engleza fiind limba oficiala, alaturi de dialectul patois (francofon).
Santa Lucìa mai este cunoscuta si ca "Insula lunii de miere", multe cupluri alegand chiar sa-si faca nunta aici. Bucataria creola este intersectata de felurile englezesti, de la traditionala placinta de rinichi la fish & chips. In august, Sarbatoarea Targovetilor si Festivalul Rozelor aduc insulei un plus de exuberanta antileza.
CURAÇAO
Capitala Antilelor olandeze a dat numele unui faimos lichior din portocale amare (cunoscut, la noi, in varianta albastruie, desi el mai exista in alte patru culori) si este renumita gratie carnavalului sau, pentru care tumba inseamna acelasi lucru ca si samba pentru manifestarea similara de la Rio. Paradis al scufundatorilor, insula are hoteluri spectaculoase, cu camere ai caror pereti transparenti iti permit sa admiri acvarii cu pesti tropicali si cu piscine in care poti inota alaturi de delfini.
Oraselul de resedinta, Willemstad, este un Amsterdam in miniatura si a fost declarat de UNESCO parte a patrimoniului cultural mondial. Situata la intersectia mai multor bucatarii savuroase, gastronomia e atat de diversificata, incat, la aceeasi masa, iti poti delecta simturile cu aperitive indoneziene, feijoada braziliana, fripturi texane, fructe de mare à la creole si inghetata olandeza.
ARUBA
"Bon Bini!" sau "Welcome!" intr-o alta posesiune olandeza, care a fost stapanita initial de indienii caraibieni, iar apoi de spanioli. In timpul razboaielor napoleoniene, englezii au preluat si ei controlul asupra sa, returnand-o insa Olandei in 1816. Intre timp, nu putini sclavi africani au fost adusi ca mana de lucru pe insula faimosului copac divi-divi, cu coroana mereu inclinata la 45 grade din cauza vanturilor.
Limba neoficiala este papiamento, o combinatie intre olandeza, spaniola si arawak (limba nativilor indieni). Cazinourile si posibilitatea de a incheia casatorii rapide intr-un cadru exotic atrag turistii deopotriva cu plajele binecuvantate de soare si de apa de culoare albastru-neon (ideala pentru snorkeling sau scuba diving). Reciful mai poate fi explorat cu un minisubmarin, Atalantis VI.
De vizitat si fabrica in care frunzele de aloe sunt transformate in produse cosmetice. Alaturi de fructele de mare, homarul constituie o deosebita atractie a bucatariei locale, bine reprezentata la Madame Janette (local botezat dupa numele celei mai iuti specii de ardei din lume).
BONAIRE
Aceasta insula din sudul Caraibelor, foarte aproape de coasta Venezuelei, este renumita pentru proiectele sale ecologice. Astfel, ea are unele dintre cele mai frumoase si curate litoraluri din zona, fapt ce o recomanda pentru toata gama de sporturi acvatice, de la scufundari la wind surfing.
In plus, in zona impadurita se poate practica mountain biking, iar in laguna de mangrove amatorii de caiac gasesc un decor ideal. Situata un pic deasupra Ecuatorului, Bonaire propune o temperatura medie de 25 de grade Celsius, iar plajele sale sunt deschise tot timpul anului. O distractie speciala o constituie picnicul pe insula parasita Klein Bonaire, la numai cinci minute de mers cu un water taxi. Pescarii gasesc aici specii ca dorada sau tonul, ale caror exemplare ating dimensiuni apreciabile.
In dupa-amiezile calduroase, la cofetaria Prisca's din Rincon se poate savura cea mai buna inghetata de casa din toate Antilele Olandeze, aromele folosite fiind mango, cocos, ananas, banana sau rom. Restaurantele au profiluri variate, de la libanez la argentinian si de la surinamez la elvetian sau chinezesc. O caracteristica generala este aceea ca multe feluri vin insotite de o specialitate locala, sosul pika siboyo (din ceapa marinata in otet cu ardei iute).
VERACRUZ
Perla Golfului Mexic pastreaza inca farmecul inceptutului de secol XX, desi, in ultimele decenii, au aparut si aici hoteluri ultramoderne, cu arhitectura futurista. Vecinatatile sunt si ele, in sine, tentante. In apropiere, se gasesc ruine olmece, iar Jalapa este considerat "Orasul Florilor". Totusi, fascinant ramane portul. Ambianta de aici aminteste, prin muzica si mancare, de Brazilia sau Trinidad.
La Veracruz a fost, de pilda, inventata celebra La Bamba. Cat despre bucatarie, sa nu uitam ca aici a inceput folosirea vaniliei ca rafinament gastronomic. Un condiment specific zonei este acuyo sau hoja santa. Rosiile si avocado sunt privilegiate in meniuri, la fel ca si un fel de milk-shake numit helado. Din Caraibe, spaniolii au importat plante precum ananasul sau trestia de zahar si, o data cu ele, o intreaga cultura afro-cubaneza. Portughezii au introdus, la randul lor, arahidele, garnitura obligatorie a carnii sau a pestelui, in special in compozitia sosurilor. Cu un singur cuvant, aceasta sofisticata bucatarie se numeste jarocho.
ACAPULCO
Cea mai renumita statiune mexicana la Pacific a inspirat melodii si filme celebre, ceea ce a ajutat-o sa-si mentina statutul de principala destinatie turistica a tarii. Avangarda a luxului, este o statiune vanata de vedete. Desi interzise prin lege, topless si nudismul sunt practicate nestingherit pe plajele private ale marilor hoteluri.
Trabucurile cubaneze originale se gasesc in magazinele specializate si constituie un cadou nu lipsit de semnificatie pentru barbatii care decid sa se insoare aici. Pe langa golf si tenis, la Acapulco se poate practica hipismul, dar si bungee jumping-ul sau aproape orice alt sport extrem. In linii mari, se poate face orice lucru care poate stimula adrenalina turistilor ce vor sa-si cheltuiasca aici nu doar banii, ci si energia.
In restaurante, meniurile sunt, in general, cele internationale, dar nu lipsesc specialitati traditionale ca guacamole, ori preparate din peste si fructe de mare. Daca e, totusi, sa cautam ceva cu autentic parfum local, aceasta ar fi bucataria Yucatàn, considerata prima de tip "fusion" din istorie, ea imbinand influentele mayase cu cele hispanice si pe cele frantuzesti cu cele caraibiene. Ingredient hot: ardeiul iute habanero .sursa;descopera
CITESTE SI:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu