Galerie foto (1) 
Navigaţia spre Lumea Nouă iniţiată de Cristofor Columb a declanşat un lanţ de evenimente care au dus la răcirea climatică a Europei timp de mai multe secole.
Colonizarea impusă de europeni a dus la decimarea pulaţiei băştinaşe, lăsând suprafeţe mari de teren nelocuite. Aceste teritorii au fost acoperite de copaci care au absorbit miliarde de tone de dioxid de carbon din atmosferă. Ca urmare a acestui proces, capacitatea atmosferei de a menţine căldura s-a diminuat, ducând la răcirea climei, spun geochimiştii de la Universitatea Stanford.
Estimând cât de mult carbon au consumat copacii din acea perioadă, specialiştii spun că această cantitatea a fost destul de mare încât să scadă nivelul acestui gaz cu efect de seră şi să declanşeze, în Europa, Mica Eră Glaciară.
Până la sfârşitul secolului al XV-lea se crede că în America locuiau între 40 şi 80 de milioane de oameni. Mulţi dintre ei ardeau copacii pentru a crea loc pentru agricultură, lăsând în urmă depozite de cărbune care au fost găsite în solurile din Mexic, Nicaragua şi alte ţări. Acum aproape 500 de ani, însă, acumularea de cărbune a scăzut ca urmarea a scăderii populaţiei indigene, decimată de bolile europene.
Prin urmare, vegetaţia a crescut la loc, repopulând o suprafaţă egală cu cea a Californiei. Toate aceste plante ar fi putut abosorbi între 2 şi 17 miliarde de tone de dioxid de carbon.
Carotele (mostre cilindrice) de gheaţă din Antartica conţin bule de aer care indică o scădere a nivelului de dioxid de carbon cu 6 până la 10 părţi pe milion, între anii 1525 şi 1600.
Cu toate acestea, Michael Mann de la Universitatea din Pennsylvania susţine că un rol important în răcirea climei l-au avut fenomenele naturale precum scăderea activităţii solare şi accentuarea activităţii vulcanice. Astfel de fenomene explică mai bine modelele climatice regionale din timpul Micii ere Glaciare.
Teoria reîmpăduririi se potriveşte şi cu altă informaţie: pe măsură ce populaţia Americii scădea, dioxidul de carbon din atmosferă a devenint mai greu. Moleculele de gaz au tendinţa de a fi realizate din carbon-13, un izotop natural care are un neutron în plus. Acest lucru ar fi putut fi posibil deoarece copacii preferă să absoarbă gaz format din carbon-12, lăsând în aer versiunea mai grea.
Specialiştii admit că dovezile care stau la baza acestei ipoteze nu sunt irefutabile, dar susţine că pandemiile care au decimat populaţia Lumii Noi constituie un eveniment care nu ar trebui ignorat, fiind o tragedie care a evidenţiat capacităţile omenirii de a influenţa condiţiile climatice.
Sursa: Science News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu