Acum patru miliarde de ani, Pământul, pe atunci o planetă nou-formată, a fost lovit de o furtună de meteoriţi care a introdus în solul planetei aur şi alte metale grele.
În mod normal, scoarţa terestră şi mantaua nu ar trebui să conţină metale precum aurul, pentru că, atunci când planeta era încă fierbinte, alcătuită din materie topită, lichidă, metalele grele s-a fi scufundat, migrând spre nucleu.
Prin urmare, mulţi geologi cred că metalele au fost "furnizate" Pământului de acest bombardament intens cu meteoriţi, care a avut loc după ce planeta s-a solidificat.
Pentru a-şi susţine teoria, o echipă de cercetători de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, a analizat mostre din Isua, o formaţiune de rocă din Groenlanda. Deşi aceste roci au erupt la suprafaţă acum aproape 3,8 miliarde de ani, după ce a avut loc presupusa furtună de meteoriţi, zăcământul din manta din care provin s-a format acum 4,3 miliarde de ani, înainte de furtună.
Rezultatele au arătat că rocile din Isua au o proporţie diferită de izotopi de wolfram, atât în comparaţie cu rocile terestre actuale, cât şi cu meteoriţii.
Rezultatele au arătat că rocile din Isua au o proporţie diferită de izotopi de wolfram, atât în comparaţie cu rocile terestre actuale, cât şi cu meteoriţii.
Conform părerii specialiştilor, această proporţie nu putea fi schimbată decât de un bombardament cu meteoriţi, care a introdus în scoarţa pământului metale noi.
Totuşi, o neclaritate subzistă: dacă această furtună a adus metale preţioase, de ce acestea nu se regăsesc în compoziţia rocilor sedimentare formate în acea perioadă?
Unii cercetători consideră că, deşi teoria bombardamentului cu meteoriţi este una foarte plauzibilă, este mai probabil ca aceştia să fi adus pe Terra nu metale, ci alte substanţe, precum apa.
Sursa: New Scientist
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu