Ce legătură are biberonul cu autismul?

Un cercetător de la o Universitate din New York susţine că există o relaţie între hrănirea cu biberonul şi un risc crescut de apariţie a autismului.

Gordon Gallup a scris într-un articol publicat în journalul Medical Hypotheses că absenţa alăptării sau durata scurtă a acesteia ar avea o legătură cu prezenţa tot mai răspândită a autismului la copii.

Teoria lui se bazează pe un studiu publicat în revista Pediatrics, efectuat în ianuarie 2011 de către alţi cercetători şi care implica 650.000 de familii. Cercetarea demonstra că un al doilea copil, dacă este născut la interval mai mic de un an faţă de primul, are un risc de trei ori mai mare de a suferi de autism. De aceea, Gallup prespune că principala cauză a acestei afecţiuni este hrănirea cu biberonul - dar printr-un mecanism indirect: absenţa alăptării primului copil îl expune pe cel de-al doilea unui risc mai mare de autism.

Gallup spune că alăptarea cauzează schimbări hormonale care inhibă ovulaţia. Prin urmare, mamele care îşi hrănesc copiii exclusiv cu lapte matern au o probabilitate scăzută de a rămâne însărcinate pe parcursul alăptării.

În schimb, în cazul mamelor care îşi hrănesc bebeluşii cu biberonul, menstruaţia şi ovulaţia reapar la câteva luni după naştere, ele putând atunci să conceapă un al doilea copil. Tocmai de aceea, spune Gallup, riscul ca al doilea copil să fie autist este mult mai mare atunci când mamele renunţă la alăptarea primului.

Cercetătorul recomandă mamelor ca, în cazul în care nu alăptează, să înceapă să folosească mijloace de contracepţie curând după naşterea bebeluşului, pentru a nu rămâne din nou însărcinate prea devreme.

Părerile în legătură cu teoria lui Gallup sunt împărţite. Keely Cheslack-Postava, conducătorul studiului publicat în Pediatrics, afirmă că descoperirile ei nu au nimic în comun cu hrănirea cu biberonul. "Ipoteza nu pare să fie relevantă, din moment ce studiul nostru a fost efectuat pe copiii născuţi în perioada anilor 1990, moment în care a crescut atât numărul cazurilor de copiii autişi, cât şi al celor alăptaţi," spune ea.

Totuşi, cercetătoarea recunoaşte că studiul ei a reliefat o legătură între naşterile la interval scurt una faţă de cealaltă şi autism, dar că nu există nicio dovadă care să ateste faptul că naşterile la interval mai mari ar preveni apariţia autismului.

În orice caz, la nivel global, intervalele scurte dintre naşteri reprezintă o serioasă problemă de sănătate publică. În ţările slab dezvoltate, acest fenomen contribuie la apariţia malnutriţiei şi la creşterea mortalităţii infantile.

Sursa: Healthland