Cunoscut mai ales datorită echipei de fotbal locale, celebra Athletic Bilbao, oraşul emblemă al Ţării Bascilor este unul dintre acele locuri speciale, unde trebuie să ajungi măcar odată în viaţă. Vorbim despre o străveche aşezare europeană, extrem de originală, la fel precum oamenii care l-au ridicat şi care locuiesc aici de la începuturile sale.
Bilbao şi bascii săi te aşteaptă cu braţele deschise!
Citadela din Euskadi
Capitala provinciei Biscaya din cadrul regiunii autonome a Ţării Bascilor din Spania, Bilbao, sau să fim mai corecţi, Bilbo, cum îl denumesc locuitorii basci, este al zecelea oraş ca mărime din regatul spaniol, având o populaţie strictă de circa 372.000 locuitori.
Însă dacă luăm în considerare şi populaţia umană din zona metropolitană, locuitorii din Bilbao depăşesc numărul de un milion.
Îl găsim situat în partea central nordică a Spaniei, la poalele Munţilor Pirinei şi la doar 14 kilometri de Golful Biscaya.
Fondat în secolul 14, oraşul a fost de la începuturile sale un important centru comercial bazat pe exportul fierului din minele din apropierea sa, precum şi pe prelucrarea uleiului provenit din grăsimea balenelor (tradiţional, bascii au fost mari vânători de balene, iar uleiul de balenă a fost timp de secole cel mai important combustibil de iluminat în Europa).
La sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20, Bilbao a fost cuprins de febra industrializării, devenind în prezent centrul celei mai tehnologizate regiuni din Spania, după Catalunia. Fenomenul a fost însoţit de o creştere fără precedent a populaţiei, concretizată şi prin anexarea municipalităţilor din apropiere. Astăzi este o citadelă prestigioasă care experimentează pozitiv un proces continuu de revitalizare culturală, economică şi socială.
Bilbao este situat pe malurile râului Nervion, fiind înconjurat de două mici formaţiuni muntoase cu înălţimi medii de circa 400 metri. Clima sa este cumva mai prietenoasă decât cea din celelalte regiuni ale Spaniei. Îngheţurile sunt foarte rare, iar temperatura aerului nu depăşeşte în mod obişnuit valoarea de 35 grade cu plus, pe timp de vară.
Este situat într-o regiune relativ ploioasă, fapt care a încurajat din totdeauna agricultura din împrjurimi. Perceput de-a lungul timpului drept un oraş opac, închis străinilor şi dedicat doar prezervării culturii şi civilizaţiei bascilor, Bilbao este astăzi o metropolă extrem de cosmopolită, în care românii constituie a treia comunitate de străini ca mărime, după cea a bolivienilor, respectiv columbienilor.
Turism fără limite
Conceptul de Bilbao-obiectiv turistic, datează încă din anul 1872, punct important în cronologia oraşului, deoarece în acel an s-a inaugurat calea ferată care face legătura între Bilbao şi coasta maritimă Las Arenas. A fost momentul când capitala bascilor a devenit cunoscută şi pentru plajele sale îmbietoare.
Cu toate acestea, nebunia turistică din zilele noastre, a izbucnit (era să scriu explodat, dar este un termen sensibil în zonă...) odată cu inaugurarea Muzeului Guggenheim din anul 1997. Un salt turistic semnificativ, dacă ţinem cont că în anul 1985, circa 25.000 de turişti poposeau anual aici, iar în 2009, numai puţin de 615.000 de turişti veniseră să admire obiectivele oraşului. Singur, doar Bilbao asigură 31% din fluxul turistic din întreaga Ţară a Bascilor. Majoritatea turiştilor autohtoni vin din Catalunia şi din Madrid, iar din străinătate, cei mai mulţi sosesc din Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia.
Merită reţinut că există o reţea de autobuze care legă Bilbao de marile oraşe ale Spaniei.
Aeroportul din oraş este probabil cea mai folosită cale de acces spre oraş, reţineţi doar că o cursă cu taxiul spre Bilbao costă între 25-30 euro, în funcţie de numărul bagajelor.
Avem la dispoziţie şi numeroase trenuri tip intercity din Madrid, Barcelona, Vigo, Santander, Leon, Oviedo şi La Coruna. Transportul public în interiorul oraşului este asigurat de o reţea foarte bine pusă la punct de metrou, tramvaie şi autobuze. Căutaţi siglele MetroBilbao, Bilbobus, Eusko Tran, Eusko Tren, BizkaiBus, şi astfel explorarea capitalei bascilor va fi mult mai la îndemână. Există o singură companie de taxiuri în tot oraşul, iar maşinile apar în circa 5 minute, indiferent de locaţia unde vă aflaţi.
Comorile oraşului
Din punct de vedere strict turistic, oraşul este divizat în două mari secţiuni, separate de râul Nervion.
Coasta de Est deţine nuerooase obiective demne de vizitat şi explorat.
Promontoriul natural Gexto este compus din stânci cu forme fabuloase şi plaje unice în Spania. Neguri şi Las Arenas sunt înţesate cu vile de epocă şi fortăreţe medievale. Bermeo este considerat pe bună dreptate cel mai important sat pescăresc de pe Coasta Cantabrică.
Coasta de Vest oferă alte locuri minunate, precum satele de pescari Portugalete şi Santurtzi, faimoase pentru reţetele culinare pe bază de sardine, considerate de gurmanii fără frontiere drept cele mai gustoase din întreaga lume.
Districtul Abaldo deţine Edificio Sota şi Edificio de la Diputacion, clădiri cu mare valoare istorică pentru Bilbao.
Nu poţi spune că ai poposit cu adevărat în Bilbao daca nu ai trecut pragul fascinantelor sale muzee.
Muzeul Guggenheim, cu formele sale exterioare fantastice care duc cu gândul la o barcă din poveşti acoperită cu solzi gigantici, prezintă o serie de expoziţii temporare cu tematici exterem de diverse.
Muzeul de Arte Frumoase deţine peste 6.000 de lucrări de artă datând din secolul 12, până în zilele noastre. Pentru 6 euro, vei pătrunde într-o viziune unică a artei privită din perspectiva aprigilor basci.
Evident, nu ocoliţi Muzeul Bascilor, sau Euskal Museoa, cum îl denumesc etnicii basci.
Deschis marelui public încă din anul 1921, museul prezintă importante colecţii arheologice, etnografice, şi istorice asupra originii şi bogăţiei culturii unice ale naţiunii basce. Explorarea sa costă doar 3 euro, şi merită cu prisosinţă...
Muzeul Maritim din Bilbao expune dovezi istorice ale indeletnicirii pescuitului maritim, una dintre cele mai importante ocupaţii tradiţionale ale bascilor.
Museo Taurino, este după cum spune şi numele său, un muzeu dedicat fenomenului corridei în accepţiunea bască, fiind şi un centru al creşterii şi selecţionării raselor de taurine.
Catedralele somptuoase din Bilbao sunt o dovadă palpabilă asupra modalităţii, evident originale, prin care bascii au îmbrăţişat creştinismul romano-catolic. Basilica de Begona, Iglesia de San Anton, Iglesia de San Nicolas sau Iglesia de San Vicente Martir, trebuiesc vizitate în linişte deplină pentru o apropiere cât mai fidelă de spiritul basc.
Dacă aţi ajuns pe strada Ronda în apropiere de Plaza Unamuno, sunteţi în apropierea casei memoriale a scriitorului Miguel de Unamuno, cel mai mare scriitor şi om de litere basc.
Nici palatele nu trebuiesc ocolite. Vizitaţi Palacio de Olabarri şi Palacio de Ibaigane. Nu cred că veţi regreta alegerea făcută.
Bilbao este un oraş viu şi vesel care trăieşte şi se bucură la cote maxime. Kiosko del Arenal este locul unde se dau cele mai multe concerte pe timp de vară
Dacă vă nimeriţi în oraş în prima sâmbătă de după 15 august, vă aflaţi în toiul Aste Nagusia, cea mai mare fiestă din Bilbao. Timp de 9 zile veţi avea parte de concerte, teatre de stradă, artificii şi carnavaluri.
O apariţie veselă şi de neuitat este şi uriaşul căţel alcătuit din flori multicolore, creaţie a artistului american avangardist Jef Koons. Căţelul veghează turiştii de la intrarea Muzeului Guggenheim. Vesela şi neobişnuita statuie este unul dintre cele mai iubite şi fotografiate obiective turistice din Bilbao.
La masă cu bascii
Ceea ce în restul Spaniei este cunoscut sub termenul generalist de tapas, adică gustări delicioase, în Ţara Bacilor le regăsim sub titulatura de pintxos, dovezi apetisante în privinţa dragostei bascilor pentru arta gastronomică.
Ingredintele bucătăriei basce provin din fermele şi grădinile care înconjoară oraşele.
Gastronomia tipică oraşului Bilbao se caracterizează prin diversele reţete cu peşte şi carne asezonate cu legume, tot ansamblul pantagruelic fiind asortat cu condimente şi sosuri unice în lume.
Nu te abţine de la Porrusalda, o reţetă foarte populară din linte, cartofi şi legume. Alubias, fasole neagră înnabuşită cu budincă neagră de cereale, omleta cu brânză de capră şi ciuperci de Orduna, Pisto ala Bilbaina- cod la grătar cu ardei iuţi, roşii, cartofi, Txangurro - adică crab păianjen asezonat cu un sos a cărui reţetă nu a depăşit graniţele Ţării Bascilor, murena Aguinaga cu sos de lămăie.
Nu ocoli nici friptura de miel în stil basc, sau El Sulkaki- o tocăniţă înăbuşită cu carne de vită şi legume.
La desert puteţi cere Cuajada - o budincă de orez şi iaurt cu miere şi diverse condimente, pâine prăjită cu Intxaursada (un sos dulce de nuci), sau compoturi de fructe care se servesc cu diverse soiuri de brănzeturi preparate în stil basc.
Daca nu vă este teama să vă scrântiţi limba, cereţi şi o porţie de Gerezi beltza ammo gorriakin, o supă unică din cireşe, care se serveşte fierbinte sau rece, după preferinţe, asezonată cu o lingură de smântână şi un amestec de ierburi aromate. Eu zic că merită alegerea!
Poftă Bună!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu