Elementele chimice cu numerele atomice 114 şi 116 au fost oficial adăugate în tabelul periodic al lui Mendeleev, devenind cele mai grele elemente chimice.
Ambele există într-o formă stabilă pentru mai puţin de o secundă, înainte de a se descompune în atomi mai uşori, dar ele ajută cercetătorii să ajungă mai aproape de descoperirea unor elemente şi mai grele care rămân stabile pentru câteva decenii sau chiar mai mult, formând legendara "insulă a stabilităţii" din tabelul periodic.
Dovezile existenţei celor două elemente au crescut în număr în ultimii ani. Într-un final, acestea au primit un statut oficial ca noi elemente, după trei ani de analize efectuate de Joint Working Party on Discovery of Elements, un comitet de oameni de ştiinţă din Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC) şi Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi Aplicată (IUPAP).
Câteva echipe au pretins descoperirea elementului 114 încă din anul 1999. Comitetul a decis o serie de experimente raportate de două echipe colaboratoare în 2004 şi 2006 au constituit primele dovezi concludente ale existenţei celor două elemente.
Una dintre echipele de cercetare a fost condusă de Yuri Oganessian de la Joint Institute for Nuclear Research (JINR) din Dubna, Russia şi cealaltă de Ken Moody de la Lawrence Livermore National Laboratory din California.
Cercetătorii au creat noile elemente prin fuziunea a doi nuclei de atomi mai uşori cu ajutorul unui accelerator de particule de la JINR. Aceştia au obţinut elementul 116 prin bombardarea elementului radioactiv curiu (Cm), ce are 96 de protoni în nucleu, cu nucleul de calciu (Ca), ce are 20 de protoni în compoziţie.
Nucleul elementului 116 a fost stabil pentru câteva milisecunde înainte de a elibera o particulă alfa formată din doi protoni şi doi neutroni şi din descompunerea în nucleul elementului 114. Echipa a creat de asemenea elementul 114 direct din nucleul de calciu bombardat către nucleul de plutoniu (Pu), care are 94 de protoni în nucleu.
Nucleul elementului 114 a fost stabil pentru aproximativ jumătate de secundă, după care s-a descompus în coperniciu (Cn), element care conţine tot 112 protoni în nucleu şi care a fost recent adăugat în sistemul periodic.
Din păcate, proprietăţile elementelor sunt încă de neînţeles, deoarece cantităţile produse au fost prea mici şi s-au descompus prea repede, înainte ca oamenii de ştiinţă să poată măsura comportamentul lor chimic (tendinţa de a reacţiona cu alte elemente).
Elementele nu au primit încă un nume, dar au o denumire temporară de ununquadiu şi ununhexium.
Comisia a examinat de asemenea şi analizele descoperirilor elementelor 113, 115 şi 118, dar a menţionat în raport că probele nu au fost suficiente pentru a justifica adăugarea lor în tabelul periodic.
Teoreticienii nucleari suspectează existenţa unei clase de atomi super-grei care ar putea trăi pentru zeci de ani sau mai mult, şi despre care suştin că ar putea avea noi proprietăţi chimice utile.
Paul Karol, şeful comisiei care a aprobat includerea celor două elemente în tabelul periodic, spune ca descoperirea elementelor 114 şi 116 este interesantă deoarece este un pas către această "insulă de stabilitate" a tabelului periodic, despre care unii prezic că ar putea avea nuclee cu 120 sau 126 protoni. "Ne aflăm din ce în ce mai aproape acel moment", spune Karol.
Sursa: NewScientist
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu