Majoritatatea oamenilor, în momentul în care aud cuvântul bacterie, se gândesc fie la micro-organisme neplăcute cu care ne luptăm zilnic prin dezinfectarea spaţiului din jurul nostru, fie, în cel mai bun caz, la acele bacterii "bune" pe care doctorii ni le recomandă pentru întreţinerea sistemului digestiv. Dar cine s-ar fi gândit că bacteriie ar putea fi folosite pentru restaurarea operelor de artă?
Restauratori din Spania şi Italia au demonstrat cum operele de artă pot fi curăţate rapid şi atent, cu ajutorul bacteriilor.
Până acum, metodele de restaurare includeau tratarea cu substanţe chimice agresive sau eroziunea suprafeţei prin mijloace mecanice, care puteau duce la deteriorare.
Colaborarea specialiştilor de la Institutul de Restaurare a Patrimoniului (IRP) din cadrul Universităţii din Valencia, cu cei care au restaurat picturile din Camposanto di Pisa, a început atunci când cei de la IRP au încercat să restaureze picturile murale din Biserica Santos Juanes. Aceste picturi au fost distruse aproape în totalitate într-un incendiu din 1936, pentru ca apoi să sufere o restaurare proastă în 1960. Cei de la IRP au încercat să refacă picturile prin tehnici în urma cărora rămâneau fluorescenţe saline, cruste albe prezente pe picturi, cauzate de acumularea sărurilor cristalizate şi a unui lipici gelationos. Pentru a investiga alte opţiuni, cercetătorii de la IRP au mers în Italia pentru a afla mai multe despre munca de pionierat desfăşurată la Camposanto di Pisa.
Sub îndrumarea microbiologului Gainluiggi Colalucci, restauratorii de aici foloseau bacterii pentru a înlătura adezivul întărit. Aceste bacterii sunt de tip Pseudomonas. Ele se hrănesc cu eflorescenţe saline din arcadele în care se află picturile, şi unde, în general, se adăpostesc porumbeii.
Mulţumită colaborării dintre cele 2 ţări, restauratorii au fost capabili de a împărtaşi cele mai bune practici şi de a afla cum funcţionează acestea pe diferite tipuri de pictură.
Deşi italienii foloseau vată pentru a aplica bacteriile, spaniolii au dezvoltat o metodă proprie: un gel care acţionează pe suprafaţă şi care împiedică umiditatea să pătrundă în material. Pentru că această bacterie acţionează doar în zone umede, gelul este lăsat să acţioneze doar o oră şi jumătate, timp destul pentru curăţarea picturii.
Având în vedere că majoritatea operelor de artă din Europa au fost întotdeauna fragile, această metodă este revoluţionară pentru specialişti, ea asigurând menţinerea picturilor într-o stare cât se poate de bună.
Sursa: Physorg
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu