O prinţesă egipteană de acum 3500 de ani - cel mai vechi caz de ateroscleroză cunoscut

Mitul conform căruia boala de inimă este un produs al societăţii moderne a fost spulberat. În urma unui studiu prezentat de curând la Amsterdam, s-a demonstrat că o regină egipteană care a trăit acum 3500 de ani suferea de ateroscleroză. Ea constituie cel mai vechi caz de ateroscleroză întâlnit până acum.

Pentru a determina modul în care au evoluat bolile de inimă în Egiptul Antic, oamenii de ştiinţă au efectuat tomografii computerizate pentru 52 de mumii din Cairo şi Statele Unite. Dintre cele care încă mai aveau ţesut cardiac, 44 aveau bucăţi de calciu în artere, lucru care indică înfundarea lor.

"În mod clar, ateroscleroza există de mai bine de 3.000 de ani. Nu putem spune că această boală este una modernă", a declarat Adel Allam, profesor de cardiologie la Universitatea Al Azhar din Cairo, care a condus studiul împreună cu Gregory Thomas, director de cardiologie nucleară la Universitatea din California în Irvine.

Allam şi colegii săi au descoperit că regina egipteană, care a trăit în Teba (actualul Luxor) acum 3500 de ani, a avut depozite de calciu în două dintre principalele artere coronare, lucru care a făcut-o pe Ahmose-Meryet-Amon să devină cea mai veche mumie descoperită până acum la care s-a descoperit această afecţiune.

Având în vedere că restul de 43 de mumii aveau şi ele depozitele de calciu, este clar că şi oamenii din vremuri îndepărtate sufereau de boli de inimă.

Experţii spun că în timpul vieţii reginei, carnea de vită, porc, oaie, antilopă şi raţă era disponibilă la curţile regale. Egiptenii nu mănâncau mult peşte, dar consumau mai multe tipuri de fructe şi legume. Sarea era şi ea, probabil, utilizată pentru conservarea alimentelor.

Joep Perk, un profesor de la Universitatea Linnaeus din Suedia şi purtător de cuvânt al Societatăţii Europeane de Cardiologie, a declarat că bolile de inimă descoperite la mumii au fost, probabil, cauzate de dieta bogată şi lipsa de exerciţii fizice în rândul elitei egiptene. "Faraonii şi alţi membrii ai familiilor regale consumau, cel mai probabil, mai multe grasimi decât restul populaţiei egiptene. Sculpturile şi hieroglifele expun nişte personaje foarte subţiri şi frumoase, dar realitatea poate să fi fost alta", a spus acesta.

El a adăugat că alţi factori, precum cei genetici şi stresul ce vine odată cu lupta pentru putere, ar fi putut face clasa conducătoare egipteană mai sensibilă la boli.

Sursa: AP