De-a lungul timpului, testele de inteligenţă au demonstrat că persoanele care au obţinut un punctaj mare al IQ-ului s-au descurcat mai bine în şcoală, la serviciu, au câştigat mai mulţi bani şi chiar au trăit mai mult. Dar oare aceste teste reflectă cu adevărat inteligenţa oamenilor?
Angela Lee Duckworth de la Universitatea din Pennsylvania a descoperit că eficienţa acestor teste este supraestimată. Legătura dintre valoarea IQ-ului şi propriul destin este confuză atunci când este luată în calcul şi motivaţia, aspect care este adeseori ignorat. De cele mai multe ori, unii oamenii îşi dau mai mult silinţa atunci când vine vorba de aceste teste, în comparaţie cu alţii. Dacă se ia acest lucru în considerare, asocierea dintre IQ şi succesul din viaţă devine neconvingătoare.
Nenumărate teste standardizate subliniază faptul că oamenii care susţin aceste examene sunt mai atenţi şi motivaţi pentru a le trece. Astfel, aceste teste reflectă gradul lor ridicat al posibilităţilor intelectuale. Testele de inteligenţă sunt create pe baza aceleiaşi structuri. Întrebările sunt ordonate după dificultate pentru a menţine oamenii cu moralul ridicat.
Edward Thorndike, un pionier al testelor de inteligenţă, a scris că "oamenii care susţin aceste teste dau tot ce au mai bun pentru a obţine un punctaj cât mai mare posibil".
Pentru a vedea cum afectează motivaţia aceste teste, Duckworth a cercetat 25 de studii anterioare, efectuate pe 2.008 persoane. S-a demonstrat că, în medie, oamenii care au primit stimulente materiale (bani, dulciuri), au obţinut un punctaj mai mare. S-a observat astfel că motivaţia poate afecta rezultatele acestui test.
În continuare, cercetătoarea Duckworth a studiat rezultatele a 508 băieţi tineri care au susţinut testul în 1987. Aceştia făceau parte din Pittsburgh Youth Study, iar participanţii la studiu au ţinut legătura cu ei pentru 12 ani de la testul original. Rezultatele testelor prevedeau o performanţă academică, numărul de ani pe care îi vor petrece în şcoală, numărul de oportunităţi de angajare ca adult şi numărul de intenţii criminale.
Testele de atunci erau susţinute pe cale orală, participanţii fiind filmaţi. Angela Lee Duckworth a angajat trei cercetători care să urmărească filmuleţele şi să detecteze urmele de mică motivaţie. Echipa a demonstrat că băieţii care au obţinut rezultate mai mici, au dat dovadă de un grad scăzut de motivaţie, iar în funcţie de acest aspect s-a prezis un curs al vieţii lor.
Motivaţia reduce eficacitatea acestor teste, dar nu are capacitatea de a le distruge în întregime. Este demonstrat de asemenea că persoanele care au un punctaj mare la testele de IQ tind să se străduiască mai mult atunci când susţin aceste examen.
"Aceste descoperiri arată că pentru a obţine un punctaj mare la testele de inteligenţă este nevoie atât de inteligenţă, cât şi de motivaţie. Rezultatele slabe la aceste teste pot fi datorate atât unei inteligenţe scăzute, cât şi a unei lipse de motivaţie" susţine Duckworth.
De asemenea, motivaţia este afectată de fundamentul unei persoane, de credinţele acesteia în opţiunile viitoare şi în şansele lui de succes. Acest fapt ar putea explica diferenţele dintre rezultatele la testele de inteligenţă ale unor oameni diferiţi, aparţinând unor medii sociale şi nationalităţi diferite.
"Aproape oricine, cu excepţia unor psihologi care studiază testele de inteligenţă, va afla cu surprindere că motivaţia este un determinant foarte puternic în ceea ce priveşte performanţa la şcoală, dar şi în viaţă", afirmă Robert Stenberg de la Universitatea de Stat din Oklahoma, care a făcut studii în ceea ce priveşte inteligenţa umană.
"Ironia studiului este aceea că testul poate fi folositor, dar numai ca ansamblu de măsurători ale abilităţilor cognitive şi motivaţionale. Aceste teste măsoară indirect şi alte variabile precum tipul de socializare de acasă, sau abilitatea părinţilor de a asigura copiilor un cămin favorizant", precizează Angela Lee Duckworth.
"În final, ne dorim să află care sunt abilităţile care influenţează succesul unei persoane. În loc să ne propunem să mărginim testele standardizate, ar trebui să ne îndreptăm atenţia şi să apreciem motivaţia la fel de mult ca şi creativitatea, abilităţile practice, cunoştinţele şi etica. Dacă putem face acest lucru, am putea lua parte la avansarea nivelului de productivitate economică, pentru care contează bunăstarea pe care credeam că nu o avem la îndemână" încheie cercetătoarea.
Sursa: CBS News si descopera 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu