O echipă de oamenii de ştiinţă din SUA susţine că atmosfera de deasupra epicentrului cutremurului devastator ce a lovit Japonia pe 11 martie a suferit schimbări neobişnuite în zilele dinaintea dezastrului, conform datelor preliminare analizate.
Studiul nu a fost încă publicat într-un jurnal academic, dar ar putea ajuta la formarea unui sistem de prezicere a următoarelor cutremure, susţine Dimitar Ouzounov, profesor la Universitatea Chapman din California.
Ideea care propune cercetarea cerului pentru a prezice cutremurele se numeşte "mecanismul de cuplare al litosferei, atmosferei şi ionosferei" şi presupune ca înaintea declanşării unui cutremur, falia afectată va începe să emită mai multe gaze, printre care mai ales radonul, un gaz incolor şi inodor. Odată ajuns în partea superioară a atmosferei, în ionosferă, gazul desparte moleculele de aer de electronii lor, împărţindu-le în particule încărcate negativ (electroni liberi) şi particule încărcate pozitiv. Aceste particule, numite ioni, atrag apa condensată într-un proces care elibereaza caldură şi care poate fi observat de cercetători sub forma unor radiaţii infraroşii.
Utilizând datele eliberate de satelit, Ouzounov şi colegii săi au observat starea atmosferei din zilele de dinaintea cutremurului din Japonia şi au descoperit că nivelul concentraţiei de electroni din ionosferă a crescut în acele zile, iar acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu radiaţiile infraroşii, ziua de 8 martie fiind cea mai atipică.
Cercetătorii au adunat date despre mai bine de 100 de cutremure din Asia şi Taiwan şi au găsit corelaţii similare pentru cutremure cu magnitudine mai mare de 5.5 şi adâncimi mai mici de 50 km. Echipa urmăreşte acum să mobilizeze cercetători din întreaga lume pentru a se implica în monitorizarea atmosferei, având în vedere că procesul este unul anevoios, ce trebuie abordat la nivel mondial.
Cu toate acestea, eficacitatea unei astfel de monitorizări este departe de a fi garantată. Nimeni nu a prezis vreodată un cutremur bazându-se pe date atmosferice, iar în plus, toate celelelte corelări, precum cea dintre cutremure şi comportamentul animalelor, au dat greş.
Deşi Dimitar Ouzounov este optimist, mulţi cercetători sunt sceptici având în vedere că până acum, toate studiile legate de prezicerea cutremurelor au eşuat, iar procesul este unul de lungă durată, necesitând multă cercetare.
Sursa: LiveScience
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu