Cercetătorii au creat un computer schizofrenic pentru a înţelege mai bine această afecţiune

Una dintre teoriile asupra cauzei schizofreniei sugerează că în urma unui exces de dopamină, creierul tinde să reţină prea multe detalii irelevante. Schizofrenicii devin astfel copleşiţi de numărul impresionant de întâmplări, gânduri si amintiri care s-au aglomerat în capul lor şi care nu par a fi bazate pe realitate.

Cercetătorii de la Universitatea din Texas, Austin, au încercat simularea pe calculator a schizofreniei. Uli Greasemann, un absolvent al Departamentului de Ştiinţă Computerizată, a folosit o reţea neuronală sintetică numită DISCERN. Aceasta a fost proiectată pentru a simula efectul pe care diferite disfuncţii neurologice îl au asupra funcţiei limbajului.

Greasemann şi profesorul său Risto Miikkulainen, au început să îi «spună» poveşti dispozitivului DISCERN, care foloseşte un sistem de memorare asemănător cu cel uman. Funcţionând pe baza reţelelor neuronale, sistemul învaţă prin repetarea îndelungată a exemplelor.

După un timp, cei doi cercetători au modificat dispozitivul DISCERN pentri a-l determina să nu mai uite multe informaţii inutile. Acest pas a provocat computerul să creeze o poveste fantastică şi delirantă, ce combina detalii din toate poveştile povestite anterior.

Într-un caz, computerul DISCERN chiar şi-a asumat responsabilitatea pentru un atac terorist cu bombă. De asemenea, sistemul prezenta simptomele bolii mentale numite derailment - deraiere - amestecând fragmente de poveşti, trecând de la un subiect la altul şi spunându-şi povestea trecând de la persoana întâi, la persoana a treia.

Atunci când Ralph Hoffman, un profesor de psihiatrie de la Şcoala de Medicină Yale, a analizat comportamentul reţelei, a descoperit că purtarea dispozitivului DISCERN este similară cu cea a schizofrenicilor. Deşi acest comportament nu constituie o dovadă a ipotezei hiperînvăţării, Grasemann consideră că experimentul demonstrează potenţialul utilizării calculatoarelor în domeniul cercetării neurologice.

"Procesarea informaţiei în reţelele neuronale tinde să se petreacă în acelaşi fel ca în creierul uman, aşa că speram ca şi simptomele schizofreniei să fie reproduse în condiţii similare, ceea ce s-a şi întâmplat", a declarat Grasemann.

"Avem mult mai mult control asupra reţelelor neuronale în comparaţie cu subiecţii umani; sperăm că acest lucru va permite cercetărilor în acest domeniu să progreseze", a adăugat el.

Sursa: Gizmag si descopera