sâmbătă, 5 iulie 2014

Yarsagumba: cea mai eficientă „Viagra” din farmacia Naturii?

Nicu Pârlog | 04.07.2014 |
0 Comentarii
Munţii Himalaya din Nepal     Sursa foto: Shutterstock + zoom Yarsagumba: cea mai eficientă „Viagra” din farmacia Naturii?
Galerie foto (6)
Descoperirea celor mai puternice şi eficiente afrodisiace i-a preocupat la maxim pe oameni din zorii istoriei până în prezent. De la leacuri băbeşti la substanţe de sinteză preparate în laboratoare ultramoderne, goana după stimulente sexuale nu şi-a încetinit niciodată ritmul, dovedind pe undeva nu numai importanţa sexualităţii în viaţa omului, ci şi preocupări care depăşesc deseori graniţa patologicului mai ales atunci când este vorba de virilitatea masculină. În acelaşi val de căutări ale substanţelor şi plantelor afrodisiace se înscrie şi redescoperirea de către ştiinţă a valenţelor şi proprietăţilor uimitoare ale unei ciuperci folosită de milenii în farmacopeea tradiţională nepaleză şi tibetană. Este Yarsagumba, ciuperca ciudată care creşte prin cele mai înalte locuri ale Asiei.
 
 
Ciuperca parazită şi larva gazdă  
 
 
Tibetanii şi nepalezii au denumit-o Yarsagumba sau Yarchagumbu, chinezii i-au spus Dong Cong Xing Cao, iar în medicina ayurvedică indiană este cunoscută sub numele de Khira Jar. Oamenii de şiinţă i-au spus Ophyocordiceps sinensis
Dincolo de denumiri, avem de aface cu o ciupercă care nu este chiar o ciupercă şi o insectă care nu este insectă, ci mai degrabă cu o combinaţie bizară între cele două regnuri.
 
Din punct de vedere descriptiv, fiziologic şi sistematic, Yarsagumba este o ciupercă, mai bine zis un fungus care parazitează larvele unei specii de fluture din genul Thitarodes, specie strâns înrudită cu moliile. Ciuperca germinează în interiorul larvei fluturelui, pe care o ucide în decursul acestui proces, după care aceaşi ciupercă va mumifica corpul larvei. Din simbioza celor două organisme distincte rezultă în final o ciupercă foarte apreciată pentru remediile sale.
 
Câteva ciuperci uscate de Yarsagumba.     Sursa foto: ShutterstockCâteva ciuperci uscate de Yarsagumba.
 
Începând cu anul 1980, dată de la care strania specie de ciupercă parazit a intrat în atenţia ştiinţei, mai multe echipe de cercetători au reuşit să identifice un număr de 22 specii aparţinând a 13 genuri înrudite cu ciuperca Yarsagumba. Omizile care ajung să fie infestate cu sporii ciupercii Yarsagumba ating lungimi impresionante, de aproximativ 15 centimetri şi trăiesc în galerii subpământene săpate în pajiştile alpine şi zonele cu tufişuri din Podişul Tibet şi Munţii Himalaya, la altitudini cuprinse în medie între 3.000-5.000 metri.
 
Ciuperca preţioasă a fost colectată de secole din Tibet, Bhutan, nordul Indiei, nordul provinciilor chineze Yunnan, vestul provinciilor Sichuan şi Gansu. Larvele fluturilor molie din genul Thitarodes trăiesc timp de 5 ani sub pământ înainte de a se transforma în pupe sau nimfe. În tot acest răstimp, larvele se hrănesc cu rădăcinile anumitor plante din regiunea înaltă a Asiei. Ciuperca infestează omida după ce aceasta din urmă se hrăneşte fără să vrea cu sporii ciupercii.
 
De asemenea, s-a descoperit faptul că sporii ciupercii intră în larvă şi prin porii respiratori ai acesteia. Fenomenul de parazitare are loc la începutul primăverii, iar odată cu sosirea toamnei substanţele chimice din învelişul al larvei interacţionează cu sporii ciupercii, iar în urma acestui proces apare miceliul ciupercii are în cele din urmă acoperă tot trupul larvei. Pe măsură ce trece timpul, larva gazdă se rigidizează din cauza producerii unei mase compacte de miceliu denumit sclerot.
 
Coiperca Yarsagumba.    Coiperca Yarsagumba.
 
Sclerotul este un organ al ciupercii care va germina şi va produce spori ulterior. Yarsagumba creşte lent, la temperaturi sub limita speciei, care este de +21 grade Celsius. De fapt, temperaturile scăzute necesare dezvoltării sale sunt unul dintre factorii care diferenţiază specia Ophiocordyceps sinensis de alte specii similare de ciuperci din regiune.
 
 
Un elixirul gătit în raţe...
 
 
Cercetătorii chinezi au descoperit că organismul ciupercii Yarsagumba conţine printre altele acid codycepinic, cordycepină (principalii constituenţi), D-mannitol, polizaharide, SOD, acizi graşi, proteine nucleocide, vitaminele A, B1, B2, BL Şi B12, zinc, seleniu, cupru şi carbohidraţi. 
 
Proprietăţile medicinale şi curative ale acestei ciuperci au fost descoperite încă din vremuri imemoriale de către populaţiile de tibetani şi nepalezi din zona unde se află Yarsagumba. Cel mai vechi text care vorbeşte despre virtuşile sale curative datează din perioada renumitului vraci şi vindecător tibetan Zurkhar Nyamnyi Dorje.
 
Prima menţionare a ciupercii în analele medicinei tradiţionale chinezeşti apare în tratatul medicului Wang Ang din anul 1694.
Ciuperca omizii de pământ sau Yarsagumba a revenit în atenţia lumii întregi odată cu performanţele fizice extraordinare ale atletelor chineze de la ultimele olimpiade. Nu a durat mult până când s-a aflat că aceste sportive primeau doze cu extracte din Yarsagumba, fapt care le stimula fără precedent capacităţile atletice.
 
Ciuperca Yarsagumba.    Sursa foto: ShutterstockCiuperca Yarsagumba.
 
Conform unei vechi reţete chinezeşti, antrenorii acestora introduceau circa 5 grame de Yarsagumba în interiorul unei raţe care era ulterior friptă încet. Când raţa era gata, se scotea din interiul ei mica cantitate de ciuperci, iar carnea păsării era consumată la masă. Administrarea acestui aliment pe o perioadă precompetiţională care varia între 8-10 zile era considerată mai eficientă chiar decât administrarea directă a 50 de grame de Panax ginseng.
 
Tot în cadrul fabuloasei farmacopei chinezeşti, ciuperca este considerată singurul produs natural care echilibrează extraordinar de bine elementele Yin şi Yang căci este un produs cu origine atât animală cât şi vegetală.
 
 
Mina de aur din ciupercă
 
 
Ciuperca este un remediu fără egal în tratamentul naturist pe termen lung al plămânilor şi rinichilor. Opreşte sângerările şi secreşiile seroase în exces. Are rezultate uimitoare în tratamentul afecţiunilor respiratorii, astmului, poluţiilor nocturne, ameţelilor, durerilor reumatice şi articulare, şi nu numai. Este un tonic, sitmulent al sistemului imunitar, adaptogen fără egal.
 
Încă de când oamenii au folosit-o în premieră, Yarsagumba a fost supranumită „Aurul Himalayei”, sau mai nou „Viagra din Himalaya” pentru proprietăţile sale afrodisiace. Mulţi specialişti, atât asiatici cât şi occidentali o recomandă drept cel mau bun remediu naturist împotriva impotenţei. Numeroase studii ştiinţifice din ultimii ani confirmă şi proprietăţi antibiotice de excepţie. Yarsagumba este şi un analgezic puternic folosit în tratamentul naturist al migrenelor şi durerilor de spate.
 
Casă tradiţională din Nepal.    Sursa foto: ShutterstockCasă tradiţională din Nepal.
 
Stimulează vitalitatea organismului şi creşte rezistenţa acestuia la efort până la parametri de-adreptul incredibili pentru o fiinţă omenească. Medicii chinezi au folosit-o cu succes şi în tratamentul hepatitei de tip B precum şi al altor disfuncţii ale aparatului hepatic. 
Conform unei echipe de cercetători americani din Hawaii, conţinutul de cordyceptină al ciupercii s-a dovedit a fi un remediu eficient contra tuberculozei, leucemiei şi chiar al leprei. 
 
Yarsagumba este eficientă nu numai în cazul sportivilor de performanţă şi al bărbaţilor cu disfuncţiii erectile, dar este un adjuvant remarcabil şi pentru copii şi vîrstnici. Energizează plămânii, rinichii, ficatul, îmbunătăţeşte memoria, elimină stresul, purifică sângele şi menţine în stare ideală parametrii fizici şi mintali ai oricărei persoane. Elimină oboseala şi este un anticancerigen foarte puternic.
Dar mai presus de toate este un afrodisiac şi un revigorant sexual la fel de puternic precum celebra pilulă albastră a Viagrei, dar fără să aibe temutele efecte secundare ale acesteia din urmă.
 
Lumea occidentală nu cunoştea virtuţile acestei ciuperci înainte de anul 1993, dată de la care au apărut primele informaţii cu privire la tratamentul cu Yarsagumba pe care îl luau sportivii chinezi de performanţă. Se estimează că toţi marii doborâtori de recorduri olimpice şi mondiale proveniţi din China au folosit cu un succes evident extracte din ciuperca minune.
 
Datorită faimei sale crescânde şi a cererii tot mai mari, în decursul ultimelor decenii, comerţul cu Yarsagumba a crescut vertiginos. În fiecare an, în lunile mai şi iunie, mii de săteni din satele izolate din Himalaya şi Tibet îşi riscă vieţile pe pantele abrupte pentru a colecta ciuperca minune. În acea perioadă a anului, un sătean nepalez poate câştiga şi 35 de dolari pe zi, adică mult mai mult decât echivalentul salariului lunar al nepalezilor care au avut norocul să găsească o slujbă. Districtul Dolpa din Nepal, cu văile sale ameţitoare şi climatul rece şi arid este una dintre cele mai bogate zone cu Yarsagumba din lume.
 
Tabără a culegătorilor de Yarsagumba din Nepal.    Sursa foto: ShutterstockTabără a culegătorilor de Yarsagumba din Nepal.
 
Circa 50% din producţia anuală oferită vânzării în Occient provine doar din acest îndepărtat şi inaccesibil colţ de lume. Culesul de Yarsagumba a fost ilegal în Nepal până în anul 2001, când autorităţile au fost nevoite să ridice interdicţia în urma uriaşelor presiuni internaţionale venite din partea marilor concerne farmaceutice. Dacă în anul 1993 un kilogram de Yarsagumba costa doar 5-6 dolari, în anul 2002, costul său se ridica la suma de 1.500 dolari. Iar în anul 2011 acelaşi kilogram de ciuperci se vindea deja cu suma de 4.667 dolari.
 
În faţa unei asemenea creşteri explozive a preţurilor, era inevitabil să aparăşi conflictele, unele dintre ele grave. Astfel că după anul 2002 autorităţile nepaleze înregistrează numeroase bătăi violente soldate uneori cu morţi, între locuitorii satelor rivale care se luptă pentru dreptul de exploatare a văilor Himalayei. Yarsagumba a jucad de altfel un rol important şi în cadrul războaielor civile din Nepal dintre gherilele maoiste şi autorităţile din Khatmandu, când ciuperca era o importantă sursă de venit pentru ambele tabere combatante.
 
Yarsagumba îşi vede în continuare nestingherită de ciclul său de viaţă. Dar viitorul ciupercii depinde exclusiv de înţelepciune cu care omul o va exploata. Căci până în prezent nu s-a reuşit cultivarea sa cu succes.
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu