Păsările se adaptează pentru a supravieţui traficului auto
+ zoom
Rândunelele cu fruntea albă au aripi tot mai scurte, ceea ce le face mai agile şi mai capabile să evite coliziunile cu maşinile.
Galerie foto (1)
Unele
specii de păsări se adaptează mediului modificat de om nu numai din
punct de vedere al comportamentului, ci şi morfologic: un studiu recent
arată că rândunelele cu fruntea albă - o specie americană de păsări - au
aripile tot mai scurte, ceea ce le-ar putea ajuta să evite coliziunile
cu maşinile de pe şosele.În SUA, 80 de milioane de păsări cad victime traficului rutier, în fiecare an.
Rândunelele cu fruntea albă (Petrochelidon pyrrhonota) sunt în mod special vulnerabile, deoarece s-au obişnuit să-şi construiască cuiburile pe podurile de peste şosele.
Charles Brown, un cercetător de la Universitatea Tulsa, SUA, cercetează
de 30 de ani problema morţii păsărilor din cauza traficului rutier.
El a observat că numărul păsărilor care mor în acest mod a scăzut
constant începând din anii 1980 şi până azi, chiar dacă numărul
cuiburilor aşezate în apropierea şoselelor a crescut. A constatat, de
asemenea, că păsările moarte aveau aripi mai lungi decât păsările prinse
în plase de către specialişti, pentru studiu, şi că, în general,
lungimea medie a aripilor păsărilor prinse în plase a scăzut în timp.
O explicaţie există: aripile mai scurte oferă păsării o manevrabilitate
mai bună şi permit o ridicare verticală în zbor mai rapidă.
Specialiştii denumesc acest fenomen selecţie vehiculară.
Totuşi, Brown consideră că pericolul reprezentat de automobile nu este
singurul factor implicat în evoluţia unor aripi mai scurte.
După anul 1996, când luna mai a fost neobişnuit de friguroasă, ducând la
scăderea numărului de insecte, cca. jumătate din populaţia de
rândunele cu frunte albă a pierit din cauza lipsei de hrană, lungimea
aripilor a scăzut vizibil, probabil deoarece păsările cu aripi mai
scurte erau mai agile şi mai eficiente în prinderea puţinelor insecte
disponibile.
Împreună cu ipoteza presiunii selective exercitate de traficul rutier,
fenomenul ar putea fi o explicaţie pentru reducerea lungimii aripilor la
aceste păsări.
De altfel, nu este singurul exemplu de evoluţie determinată de influenţa
umană asupra mediului. La unele specii de peşti, indivizii se
maturizează mai repede ca urmare a presiunii exercitate de pescuitul
comercial, iar două populaţii distincte de cinteze din Arhipelagul
Galapagos par a fi pe cale să se contopească, diferenţele dintre ele
ştergându-se treptat, pe măsură ce hrana lor naturală este înlocuită de
hrana oferită de oameni, în hrănitorile pentru păsări.
Sursa: New Scientist
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu