Mai mult decât o distracţie: “filmuleţele cu animale” pot da un mare ajutor ştiinţei
+ zoom
Fotografiile şi filmările realizate de amatori pot furniza informaţii ştiinţifice valoroase despre comportamentul animalelor.
Galerie foto (1)
Filmările video de amatori, ce surprind comportamente ale unor animale, fac adesea senzaţie pe internet, amuză sau uimesc. Dar dincolo de caracterul lor de distracţie facilă, aceste secvenţe pot fi foarte valoroase pentru ştiinţă: ele documentează unele comportamente rareori observate ale unor specii şi îi pot ajuta pe specialişti să înţeleagă mai bine modul în care animalele interacţionează unele cu celelalte, cu omul sau cu mediul lor.
Asemenea filmări nu sunt înlocuiesc cercetările serioase, dar sunt de
mare valoare pentru oamenii de ştinţă care nu au reuşit să vadă ei
înşişi anumite lucruri, spune Marc Bekoff, fost profesor de ecologie şi
biologia evoluţiei la Universitatea Colorado, din SUA.
“Din punct de vedere pedagogic, aş dori să fi avut acces mai larg la materialele video de pe YouTube. Probabil le-aş fi folosit la cursurile pe care le predam”, a adăugat el.
“Din punct de vedere pedagogic, aş dori să fi avut acces mai larg la materialele video de pe YouTube. Probabil le-aş fi folosit la cursurile pe care le predam”, a adăugat el.
Unele dintre aceste filmări documentează comportamente animale foarte
rar observate, inedite pentru mulţi zoologi; aşa este, de pildă, acest
video ce a surprins o cioară “dându-se pe derdeluş”, pe panta unui
acoperiş, folosind un capac de plastic. Filmat în Rusia, el a fost
încărcat pe YouTube în ianuarie 2012 şi a avut peste 670.000 de
vizualizări în primele 6 luni.
Ximena Nelson, biolog la Universitatea Canterbury din Noua Zeelandă,
afirmă că a observat un comportament similar la o specie neozeelandeză
de pasăre, papagalul kea, dar că asemenea scene sunt extrem de rar
văzute. De aceea, spune cercetătoarea, asemenea filmări, ce pot fi
incluse chiar în categoria activităţii numite citizen science
(cercetări sau observaţii realizate de amatori, persoane
fără pregătire de specialitate, dar care ajută astfel munca oamenilor
de ştiinţă), ne pot o idee mult mai clară asupra varietăţii
comportamentelor legate de joc, de folosirea uneltelor sau alte
comportamente relativ rar întâlnite la alte animale.
Ximena Nelson, împreună cu Natasha Fijn de la Universitatatea Naţională
Australiană, susţin, într-un articol publicat recent în jurnalul Animal
Behavior, că aceste videoclipuri pot furniza dovezi ale unor fenomene
rare ori chiar necunoscute anterior, din lumea animalelor.
De altfel, există cercetători care deja utilizează acestă nouă resursă. Un studiu publicat în jurnalul Wildlife Research a analizat fotografii şi videoclipuri reprezentând rechini-balenă, realizate de amatori şi încărcate pe Flickr şi YouTube. Concluzia a fost că 85% dintre aceste imagini îi pot ajuta pe cercetători să identifice individual anumiţi rechini; astfel, oamenii de ştiinţă îi pot urmări şi pot aduna mai multe informaţii despre ei. (Rechinul-balenă, cel mai mare dintre rechini, care poate ajunge la 12 metri lungime şi peste 20 tone greutate, este o specie vulnerabilă, dar şi puţin cunoscută).
De altfel, există cercetători care deja utilizează acestă nouă resursă. Un studiu publicat în jurnalul Wildlife Research a analizat fotografii şi videoclipuri reprezentând rechini-balenă, realizate de amatori şi încărcate pe Flickr şi YouTube. Concluzia a fost că 85% dintre aceste imagini îi pot ajuta pe cercetători să identifice individual anumiţi rechini; astfel, oamenii de ştiinţă îi pot urmări şi pot aduna mai multe informaţii despre ei. (Rechinul-balenă, cel mai mare dintre rechini, care poate ajunge la 12 metri lungime şi peste 20 tone greutate, este o specie vulnerabilă, dar şi puţin cunoscută).
Filmările realizate de amatori pot fi foarte utile în special în
înţelegerea comportamentului legat de joc la animale, un aspect prea
puţin studiat, uneori dificil de observat şi care are o mare importanţă
în înţelegerea relaţiilor dintre specii, a inteligenţei unor animale
etc.
Or, tocmai animalele care se joacă reprezintă o temă favorită a videoclipurilor cu animale.
Or, tocmai animalele care se joacă reprezintă o temă favorită a videoclipurilor cu animale.
Iar filmările de amatori, brute şi netrucate, sunt cele mai valoroase
pentru studierea comportamentului animalelor. În articolul lor, Nelson
şi Fijn avertizează cercetătorii să fie precauţi când au de-a face cu
secvenţe care au fost prelucrate în post-producţie (cum se întâmplă
adesea în cazul filmelor documentare realizate profesionist), deoarece
prelucrarea poate altera anumite aspecte şi poate astfel distorsiona
înţelegerea fenomenelor surprinse.
Sursa: Live Science / Foto: frollein2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu