„Molecule precursoare ale vieţii” la 1.000 de ani-lumină depărtare de Pământ?
+ zoom
În norii de praf cosmic şi gaz din spaţiul interstelar s-ar
putea forma substanţe prebiotice - adică substanţe care ar putea
participa la reacţiii chimice ce ar da naştere unor molecule organice
specifice materiei vii.
Galerie foto (1)
Astronomii
americani au descoperit, într-o regiune a spaţiului plină cu nori de
praf şi gaze din care se formează stele, un semnal slab despre care cred
că ar fi posibil să indice prezenţa hidroxilaminei, o substanţă ce ar
putea fi implicată în apariţia unor molecule organice precursoare ale
materiei vii.Hidroxilamina este alcătuită din atomi de azot, hidrogen şi oxigen şi, cu toate că nu conţine carbon, ar putea reacţiona cu alte molecule pentru a forma substanţe oraganice specifice materiei vii, precum aminoacizi sau acizi nucleici.
Oamenii de ştiinţă de la National Radio Astronomy Observatory au studiat o regiune a Căii Lactee în care se formează stele, regiune numită L1157-B1 şi aflată la cca. 1.000 de ani-lumină depărtare de Terra, utilizând ansamblul de telescoape CARMA (Combined Array for Research in Millimeter-wave Astronomy).
Semnalul detectat pare să provină de la molecule de hidroxilamină, dar
sunt încă necesare verificări pentru a confirma că este vorba despre
această substanţă. Dacă se va confirma acest fapt, va însemna că oamenii
de ştiinţă au descoperit o substanţă care ar putea contribui la
apariţia vieţii pe alte corpuri cereşti şi care e posibil să fi jucat un
rol şi în geneza vieţii pe planeta noastră.
Unii astronomi cred că „ingredientele vieţii” se formează în norii
interstelari de plasmă, gaze şi praf cosmic (foto), că asteroizii şi
cometele formate în aceşti nori ar putea transporta aceste substanţe pe
distanţe uriaşe în cosmos şi, intrând în coliziune cu diferite planete,
ar putea depozita pe ele asemenea molecule.
Dacă viaţa a apărut pe Terra în izvoarele hidrotermale submarine,
cum cred azi mulţi dintre oamenii de ştiinţă, moleculele care, în cele
din urmă, au dat naştere materiei vii trebuie să fi venit de undeva, iar
acest „undeva” ar putea fi spaţiul cosmic.
Pentru a testa această teorie, astronomii au căutat „amprente” ale unor
compuşi anorganici simpli care se formează în norii interstelari. Aceşti
compuşi ar putea reacţiona cu alte substanţe, formând „molecule ale
vieţii”. De exemplu, hidroxilamina ar putea reacţiona cu alţi compuşi,
precum acidul acetic, pentru a forma aminoacizi, care ar putea ajunge pe
alte corpuri cereşti cu prilejul unor coliziuni cosmice.
În ultimii ani, astronomii au descoperit mai multe astfel de molecule
prebiotice în spaţiu, printre care, cel mai recent, potenţialul semnal
al hidroxilaminei.
În regiunea galactică L1157-B1, un jet puternic de gaz este aruncat în
spaţiul interstelar; energia acestui jet ar fi suficientă pentru a
declanşa anumite reacţii chimice, printre care şi cea care ar duce la
formarea hidroxilaminei.
Semnalul detectat de cercetători este foarte slab şi nu confirmă
definitiv prezenţa hidroxilaminei în regiunea L1157-B1 a Căii Lactee.
Pentru a fi siguri, specialiştii vor continua să sondeze zona pentru a
obţine date care să confirme dacă semnalul provine de la hidroxilamină
sau de la substanţe diferite.
Sursa: Live Science
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu