Fluviul de pe Marte: imagini spectaculoase arată că Planeta Roşie a avut cândva apă din belşug (FOTO)
+ zoom
Un canal lung de 1.500 km şi lat, pe alocuri, de 7 km, a fost săpat în substrat de acţiunea apelor curgătoare.
Galerie foto (4)
Agenţia
Spaţială Europeană (ESA) a dat publicităţii o serie de imagini
uimitoare ce înfăţişează vestigile unui curs de apă uriaş care şerpuia
cândva pe suprafaţa planetei Marte.Imaginile, realizate cu ajutorul sondei spaţiale Mars Express a ESA, reprezintă Reull Vallis, o structură ce seamănă cu albia secată a unui râu foarte mare. Oamenii de ştiinţă cred că ea s-ar fi putut forma datorită existenţei apelor curgătoare pe Marte.
Apele au scobit un canal cu maluri abrupte în zona numită Promethei Terra, scurgându-se apoi în bazinul Hellas.
Formaţiunea se întinde pe o lungime de 1.500 km, iar de-a lungul ei se
înşiră vestigiile unor afluenţi ai fostului râu. În unele puncte,
canalul are 7 km lăţime şi o adâncime de 300 m.
Cercetătorii afirmă că detaliile peisajului amintesc surprinzător de
mult de morfologia unor formaţiuni existente în zonele de pe Pământ
afectate de glaciaţiuni. De exemplu, pot fi observate cratere umplute cu
sedimente, având formă circulară şi pereţii interiori în trepte.
Specialiştii cred că acestea s-ar fi putut forma pe vremea când apa sau
gheaţa aveau un nivel mai ridicat, înainte de a se evapora ori sublima
(sublimare = transformarea unui corp solid, de exemplu gheaţă, în
vapori), în etape, în diferite perioade ale istoriei planetei.
Se consideră că structurile s-ar fi format, pe de o parte, datorită
săpării substratului de către apa curgătoare, în cursul perioadei numite
hesperiene (care s-a încheiat acum 3,5-1,8 miliarde de ani) şi,
ulterior, datorită eroziunii produse de resturile de roci şi de gheaţă
în cursul unei perioade numite amazoniene – care continuă şi azi - ,
datorită curgerii gheţarilor.
Imaginile sugerează că regiunea a avut o istorie geologică îndelungată
şi frământată, indicând existenţa unor simitudini interesante cu unele
regiuni şi fenomene geologice de pe Terra.
Sursa: Mail Online / Credit foto: ESA/DLR/FU Berlin (G. Neukum)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu