Experţii avertizează: „Să nu ne sfiim – este vorba despre o pandemie. În 20 de ani jumătate din populaţia globului va fi afectată”
Obezitatea
a devenit o pandemie globală care ar putea transforma în următoarele
două decenii peste jumătate din adulţii de pe Terra în persoane
supraponderale, avertizează experţii, care subliniază că este nevoie de
acţiuni urgente şi care afirmă că nu este suficient doar învinovăţirea
oamenilor.
În cadrul evenimentului World Economic Forum ce a avut loc la Davos, mai mulţi experţi în sănătate, nutriţie şi în fitness au declarat că criza obezităţii care devine de la an la an tot mai letală trebuie înfruntată cu aceeaşi seriozitate ce a caracterizat lupta împotriva fumatului.
Obezitatea ucide anual 2,8 milioane de adulţi, afirmă experţii. Aceştia afirmă că este esenţială descoperirea unor soluţii la această criză ce promite să se înrăutăţească pe măsură ce iar în fiecare an alimentele devin mai nesănătoase, oamenii devin mai sedentari, iar diabetul şi problemele cardiace devin tot mai răspândite.
Linda Fried, decanul Mailman School of Public Health din cadrul Universităţii Columbia, afirmă că 1,4 miliarde de adulţi sunt supraponderali la nivel global, iar acest număr este în continuă creştere.
„În 20 de ani, dacă lucrurile vor continua în acelaşi ritm, este posibil ca 50%-60% din populaţia globului să fie supraponderală”, afirmă Fried.
„Dacă ar fi vorba despre o boală infecţioasă, nu ne-am sfii să o numim «pandemie». Acţionează la nivel global, se dezvoltă într-un ritm tot mai accelerat, continuă să facă noi victime – e definiţia de manual a pandemiei”, a explicat Fried.
Primul pas pentru rezolvarea acestei crize, spun experţii, este renunţarea la reacţia instinctivă pe care mulţi o au atunci când e vorba despre obezitate – învinovăţirea obezilor, în loc de a ne concentra asupra condiţiilor din jurul lor.
„În 30 de ani, procentul persoanelor care sunt supraponderale sau obeze s-a dublat. Nu există dovezi care să ateste că este o criză a voinţei la nivel global”, spune Fried.
Vina o poartă alimentele bogate în calorii, ce au devenit mai uşor de obţinut, şi urbanizarea care a dus la un stil de viaţă mai puţin activ, susţin experţii.
Lisa MacCallum Carter, vicepreşedintele departamentului Acces to Sport din cadrul Nike, afirmă că obezitatea are legătură cu „criza inactivităţii” ce a apărut ca rezultat al urbanizării. Carter afirmă că oamenii obişnuiau să facă multă mişcare în viaţa de zi cu zi ca rezultat al activităţilor obişnuite, iar acum acest lucru nu mai este adevărat, oferind drept exemplu trimiterea unui email în locul deplasării până la biroul unui coleg pentru a-i comunica o informaţie.
Experta citează cercetări care atestă că americanii sunt cu 32% mai puţin activi astăzi decât în 1967, iar dacă aceste tendinţe se vor menţine, în 2030 vor fi cu 50% mai puţin activi. De asemenea, în doar jumătate de generaţie, chinezii au devenit la rândul lor cu 45% mai puţin activi.
În acelaşi timp, alimentele pe care le consumăm sunt mai puţin sănătoase, având un conţinut mai mare de grăsimi şi sare. Produsele artificiale sunt mai uşor de produs şi de distribuit, afirmă experţii.
Unele guverne încurajează aceste tendinţe prin subvenţionarea producţiei industriale, cum ar fi siropul de porumb, care este folosit ca îndulcitor în numeroase alimente, explică Marc van Ameringen, director executiv al Global Alliance for Improved Nutrition (GAIN).
„Comparaţi banii care sunt investiţi în producerea de porumb şi de produse din sirop de porumb şi comparaţile cu subvenţiile pentru producerea de fructe şi legume”, spune van Ameringen.
Fried afirmă anumiţi factori de decizie au făcut câţiva paşi încurajatori pentru a lupta împotriva obezităţii, un exemplu fiind primarul Michael Bloomberg din New York. Acesta a lansat o „cruciadă” împotriva alimentaţiei junk, interzicând vânzarea băuturilor dulci în pahare supradimensionate şi forţând restaurantele să includă în meniuri informaţii despre cantitatea de calorii a fiecărui fel de mâncare.
Experţii afirmă că paşi precum limitarea porţiilor, taxarea alimentelor nesănătoase şi includerea informaţiilor utile pe etichetele alimentelor ar putea face diferenţa.
Reprezentanta Nike afirmă că „din punct de vedere al nutriţiei, această problemă este studiată şi există deja câteva soluţii oferite, dar nu există încă soluţii în ceea ce priveşte lipsa activităţii fizice”.
Experţii afirmă că este necesar ca sportul să facă parte în viaţa oamenilor încă din copilărie, iar guvernele ar putea încuraja acest lucru prin remodelarea spaţiilor urbane pentru a încuraja mersul pe jos.
„Este vorba despre o problemă de sănătate gravă, globală şi de dimensiuni uriaşe. Nu o putem rezolva decât împreună”, a concluzionat Fried.
Sursa: AFP
În cadrul evenimentului World Economic Forum ce a avut loc la Davos, mai mulţi experţi în sănătate, nutriţie şi în fitness au declarat că criza obezităţii care devine de la an la an tot mai letală trebuie înfruntată cu aceeaşi seriozitate ce a caracterizat lupta împotriva fumatului.
Obezitatea ucide anual 2,8 milioane de adulţi, afirmă experţii. Aceştia afirmă că este esenţială descoperirea unor soluţii la această criză ce promite să se înrăutăţească pe măsură ce iar în fiecare an alimentele devin mai nesănătoase, oamenii devin mai sedentari, iar diabetul şi problemele cardiace devin tot mai răspândite.
Linda Fried, decanul Mailman School of Public Health din cadrul Universităţii Columbia, afirmă că 1,4 miliarde de adulţi sunt supraponderali la nivel global, iar acest număr este în continuă creştere.
„În 20 de ani, dacă lucrurile vor continua în acelaşi ritm, este posibil ca 50%-60% din populaţia globului să fie supraponderală”, afirmă Fried.
„Dacă ar fi vorba despre o boală infecţioasă, nu ne-am sfii să o numim «pandemie». Acţionează la nivel global, se dezvoltă într-un ritm tot mai accelerat, continuă să facă noi victime – e definiţia de manual a pandemiei”, a explicat Fried.
Primul pas pentru rezolvarea acestei crize, spun experţii, este renunţarea la reacţia instinctivă pe care mulţi o au atunci când e vorba despre obezitate – învinovăţirea obezilor, în loc de a ne concentra asupra condiţiilor din jurul lor.
„În 30 de ani, procentul persoanelor care sunt supraponderale sau obeze s-a dublat. Nu există dovezi care să ateste că este o criză a voinţei la nivel global”, spune Fried.
Vina o poartă alimentele bogate în calorii, ce au devenit mai uşor de obţinut, şi urbanizarea care a dus la un stil de viaţă mai puţin activ, susţin experţii.
Lisa MacCallum Carter, vicepreşedintele departamentului Acces to Sport din cadrul Nike, afirmă că obezitatea are legătură cu „criza inactivităţii” ce a apărut ca rezultat al urbanizării. Carter afirmă că oamenii obişnuiau să facă multă mişcare în viaţa de zi cu zi ca rezultat al activităţilor obişnuite, iar acum acest lucru nu mai este adevărat, oferind drept exemplu trimiterea unui email în locul deplasării până la biroul unui coleg pentru a-i comunica o informaţie.
Experta citează cercetări care atestă că americanii sunt cu 32% mai puţin activi astăzi decât în 1967, iar dacă aceste tendinţe se vor menţine, în 2030 vor fi cu 50% mai puţin activi. De asemenea, în doar jumătate de generaţie, chinezii au devenit la rândul lor cu 45% mai puţin activi.
În acelaşi timp, alimentele pe care le consumăm sunt mai puţin sănătoase, având un conţinut mai mare de grăsimi şi sare. Produsele artificiale sunt mai uşor de produs şi de distribuit, afirmă experţii.
Unele guverne încurajează aceste tendinţe prin subvenţionarea producţiei industriale, cum ar fi siropul de porumb, care este folosit ca îndulcitor în numeroase alimente, explică Marc van Ameringen, director executiv al Global Alliance for Improved Nutrition (GAIN).
„Comparaţi banii care sunt investiţi în producerea de porumb şi de produse din sirop de porumb şi comparaţile cu subvenţiile pentru producerea de fructe şi legume”, spune van Ameringen.
Fried afirmă anumiţi factori de decizie au făcut câţiva paşi încurajatori pentru a lupta împotriva obezităţii, un exemplu fiind primarul Michael Bloomberg din New York. Acesta a lansat o „cruciadă” împotriva alimentaţiei junk, interzicând vânzarea băuturilor dulci în pahare supradimensionate şi forţând restaurantele să includă în meniuri informaţii despre cantitatea de calorii a fiecărui fel de mâncare.
Experţii afirmă că paşi precum limitarea porţiilor, taxarea alimentelor nesănătoase şi includerea informaţiilor utile pe etichetele alimentelor ar putea face diferenţa.
Reprezentanta Nike afirmă că „din punct de vedere al nutriţiei, această problemă este studiată şi există deja câteva soluţii oferite, dar nu există încă soluţii în ceea ce priveşte lipsa activităţii fizice”.
Experţii afirmă că este necesar ca sportul să facă parte în viaţa oamenilor încă din copilărie, iar guvernele ar putea încuraja acest lucru prin remodelarea spaţiilor urbane pentru a încuraja mersul pe jos.
„Este vorba despre o problemă de sănătate gravă, globală şi de dimensiuni uriaşe. Nu o putem rezolva decât împreună”, a concluzionat Fried.
Sursa: AFP
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu