NASA a pus ochii pe Europa: satelitul lui Jupiter ar putea adăposti forme de viaţă
+ zoom
Europa- unul dintre sateliţii planetei Jupiter - este
considerată de savanţi drept un corp ceresc care ar putea găzdui forme
de viaţă extraterestre.
Galerie foto (1)
Deşi
principala preocupare a NASA, în aceste zile şi în deceniul următor,
pare a fi explorarea planetei Marte, există în Sistemul Solar şi alte
corpuri cereşti care prezintă interes, mai ales din punctul de vedere al
existenţei vieţii extraterestre. „Luna” lui Jupiter, Europa, este o
candidată foarte promiţătoare.Oamenii de ştiinţă îşi pun mari speranţe în aceste satelit al planetei Jupiter. Astrobiologii consideră că pe acest corp ceresc cu diametrul de cca. 3000 km ar putea exista condiţii favorabile pentru dezvoltarea vieţii.
David Senske, de la Jet Propulsion Laboratory din cadrul NSA, a propus realizarea unei misiuni de explorare a satelitului Europa, cu ajutorul unei sonde numite „clipper”, care ar urma să realizeze mai multe survolări ale satelitului, studiind calota sa de gheaţă şi presupusul ocean de sub ea. Propunerea sa, spune David Senske, a fost întâmpinată cu interes de conducerea NASA.
Misiunea Europa Clipper, care ar costa aproximativ 2 miliarde USD, ar
putea fi lansată în jurul anului 2021 şi ar desfăşura o activitate
extrem de importantă, putând pregăti, eventual, trimiterea pe Europa, în
deceniile următoare, a unui lander - un vehicul care ar asoliza pe
suprafaţa satelitului, pentru a culege date de la faţa locului.
Se crede că pe Europa ar exista un ocean, cu apă sub formă lichidă,
aflat sub scutul de gheaţă, şi că acest ocean ar fi în contact cu
mantaua solidă a satelitului, ceea ce deschide posibilitatea existenţei a
tot felul de reacţii chimice interesante, a aexplicat Senske.
Radiaţiile care ajung pe suprafaţa satelitului şi încălzirea produsă de
forţa mareică (o consecinţă a atracţiei gravitaţionale exercitate de
planeta Jupiter) arată că satelitul are resurse mari de energie, o altă
cerinţă-cheie pentru existenţa vieţii, aşa cum o cunoaştem noi.
NASA este de multă vreme interesată de acest corp ceresc şi de oceanul
său. Cu mai mulţi ani în urmă, agenţia spaţială americană schiţase
proiectul unei misiuni ambiţioase, numite Jupiter Europa Orbiter (JEO),
care ar fi urmat să studieze în detaliu Europa şi Io, un alt satelit al
lui Jupiter, ce prezintă o intensă activitate vulcanică.
Informaţiile adese de o asemenea misiune ar fi fost excepţionale, dar
preţul ei - 4,7 miliarde USD - a fost considerat prea mare în raport cu
bugetele disponibile. Astfel încât oamenii de ştiinţă au proiectat o
versiune mai restrânsă, care să coste cel mult 2 miliarde USD, şi au
propus două opţiuni: fie sonda tip „clipper”, fie una tip „orbiter”.
Landerul a fost lăsat la o parte, deocamdată, considerându-se că ar fi
prematur să se discute despre el.
Din cauza radiaţiilor, sonda tip orbiter ar trebui să fie protejată de
scuturi groase, care ar mări atât greutatea vehiculului, cât şi
costurile. Deşi ar aduce un mare volum de informaţii interesante, nu ar
fi atât de eficientă preum versiunea clipper. De exemplu, o sondă
orbiter nu ar putea transporta la bord un instrument care să permită
studierea compoziţiei atmosferei, a solul şi a presupusului ocean de pe
Europa.
În schimb, o sondă de tip clipper ar putea transporta mai multe
instrumente ştiinţifice, inclusiv un radar capabil să „vadă” prin
stratul de gheaţă, un instrument de realizare a hărţilor topografice, un
magnetometru, un spectrometru cu infraroşii, un alt spectrometru de
masă şi o antenă puternică.
Pentru a „încăpea” în bugetul de 2 miliarde USD, clipperul ar trebui să
fie alimentat cu energie solară, nu cu generatoarele cu radioizotopi la
care se gândiseră iniţial proiectanţii. Aceste generatoare, numite ASRG
(advanced stirling radioisotope generators), transformă căldura produsă
prin dezintegrarea radioactivă a plutoniului 238 în energie electrică şi
sunt foarte eficiente; panourile solare sunt însă mult mai ieftine.
Clipperul ar urma să intre pe orbita lui Jupiter, apoi să survoleze
Europa de zeci de opri, timp de 2,3 ani. La cel mai apropiat survol, ar
trece la doar 25 km de suprafaţa satelitului.
În cursul unor astfel de studii de la mică distanţă, ar putea fi
descifrate unele dintre misterele satelitului Europa; oamenii de ştiinţă
ar putea afla cât de groasă este calota de gheaţă şi dacă se va
confirma existenţa unui ocean, cît de adânc este acesta şi cât de sărată
este apa sa.
Aceste informaţii, împreună cu imaginile detaliate ale suprafeţei
satelitului, ar putea ghida o eventuală misiune de asolizare, care ar
căuta semne ale existenţei vieţii pe Europa.
Misiunea Europa Clipper ar putea fi lansată între anii 2020 şi 2022, iar călătoria pînă la satelit ar dura 6 ani.
Misiunea încă nu a fost acceptată definitiv de către conducerea NASA,
dar există mari şanse pentru susţinerea ei. Specialiştii de la Jet
Propulsion Laboratory vor continua să lucreze proiect, sperând să capete
aprobările definitive anul viitor, în aprilie, când va avea loc o nouă
rundă de discuţii pe această temă.
Sursa: Discovery News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu