Medicina bacteriană ar putea vindeca boli azi incurabile
După
medicina bazată pe preparate naturale şi medicina chimică - două etape
importante în dezvoltarea ştiinţelor medicale -, se profilează o nouă
abordare: tratamentul unor maladii prin introducerea unor bacterii utile
în organismul uman.
Numeroase studii recente au arătat că sănătatea noastră depinde în mod
esenţial de populaţia de bacterii existente în intestin - microbiomul
intestinal. Aceste bacterii, care trăiesc în simbioză cu organismul
uman, au roluri extrem de importante în desfăşurarea metabolismului,
având astfel o influenţă fundamentală asupra stării de sănătate.
Tulburarea echilibrului la nivelul microbiomului duce la dezechilibre -
uneori foarte grave - ale diverselor funcţii ale corpului.
Abordări terapeutice noi urmăresc rezolvarea unor probleme de sănătate
prin introducerea în intestin a unor bacterii „bune”, pentru a restabili
echilibrul microbiomului. În această categorie intră administrarea de
preparate probiotice sau metoda mai recent testată a transferului de
materie fecală, metodă care s-a dovedit utilă în combatarea infecţiilor
cu Clostridium difficile, o bacterie patogenă rezistentă la
antibiotice, întâlnită mai ales în mediul de spital, la pacienţii
trataţi cu antibiotice orale. Numai în SUA, infecţia cu C. difficile provoacă 14.000 de decese anual.
O versiune mai elaborată a acestei metode a fost testată de Trevor
Lawley şi colegii săi de la Wellcome Trust Sanger Institute, SUA. Ei au
cultivat, izolat şi identificat diferite specii de bacterii din materia
fecală provenită de la şoareci sănătoşi şi au constatat că o anumită
combinaţie de 6 specii - dintre care trei erau necunoscute anterior
oamenilor de ştiinţă - pot trata cu succes infecţia cu C. difficile
la şoareci. Cocteilul de 6 bacterii nu doar că aduce microbiomului
specii care îi lipsesc, dar şi stimulează prolifererea unor alte specii
de bacterii cărora C. diffcile le inhiba creşterea.
Dacă această metodă foloseşte bacterii naturale, alţi cercetători au
mers un pas mai departe, experimentând folosirea unor bacterii
modificate genetic pentru a trata maladii cronice din categoria bolilor
inflamatorii intestinale.
Nathalie Vergnolle, de la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări
Medicale din Franţa, a pornit de la faptul că una dintre cauzele
inflamaţiei la acest nivel este activitatea unei enzime numite elastază,
care degradează proteinele ce connferă elasticitate peretelui
intestinal. Inflamaţia este asociată cu reducerea nivelului unei alte
proteine, numite elafină, care inhibă activitatea elastazei. Teoretic,
deci, o cantitate mai mare de elafină prezentă în intestin ar fi avea ca
efect diminuarea activităţii elastazei şi, consecutiv, reducerea
inflamaţiei.
Cercetătorii francezi au modificat genetic bacterii din speciile Lactococcus lactis şi Lactobacillus casei,
echipându-le cu gene care codifică sinteza elafinei, şi au administrat
aceste bacterii unor şoareci ce sufereau de boli inflamatorii ale
intestinului.
Rezultatul a fost remarcabil: intestinul şoarecilor a căpătat un aspect aproape normal, iar nivelul unor proteine numite citokine - care, în cantitate mare, indică prezenţa inflamaţiei - a scăzut până la valori normale, arătând că inflamaţia dispăruse.
Metoda a fost testată ulterior pe preprate ce conţineau celule extrase
din intestinul unor pacienţi ce sufereau de colită, iar rezutatele au
fost de asemenea foarte promiţătoare. Rămâne ca metoda să fie testată în
cadrul unui studiu clinic, pe pacienţi cu afecţiuni inflamatorii
intestinale.
Dcaă tratamentul funcţionează, el va însemna nu numai un pas înainte în
domeniul medicinei bacteriene, ci şi o mare speranţă pentru cei ce
suferă de boli precum inflamatorii intestinale precum maladia Crohn sau
colita ulcerativă, boli cronice, chinuitoare, incurabile la ora actuală.
În cazul lor, cel mult pot fi ameliorate unele simptome, iar
tratamentul implică adesea operaţii chirurgicale repetate, pentru
înlăturarea porţiunilor de intestin iremediabil vătămate. Medicina
bacteriană ar putea duce la dezvoltarea unor metode de tratament
neinvazive şi mult mai eficiente.
Sursa: The Economist
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu