Devenim mai proşti? Inteligenţa speciei umane e în scădere, susţine un nou studiu
O
teorie îndrăzneaţă, emisă de cercetătorii de la Universitatea Stanford,
SUA, susţine că ni se reduc treptat capacităţile intelectuale şi
emoţionale, deoarece nu mai avem atât de multă nevoie de inteligenţă
pentru a supravieţui.
Inteligenţa şi comportamentul nostru adaptativ necesită funcţionarea
optimă a unui mare număr de gene, iar acest optim este atins şi menţinut
doar sub presiunea selecţiei naturale.
Cercetătorii de la Stanford susţin că mozaicul complex de gene care ne
conferă capacităţile intelectuale este deosebit de vulnerabil la
mutaţii, iar aceste mutaţii nu mai sunt eliminate acum prin selecţie
naturală, deoarece, în societatea modernă, nu mai avem atâta nevoie de
inteligenţă pentru a ne asigura supravieţuirea.
Reducerea inteligenţei va fi suplinită de dezvoltarea tehnologiei, cred specialiştii.
„Dezvoltarea abilităţilor noastre intelectuale şi optimizarea a mii de
gene asociate cu inteligenţa au avut loc, probabil, în grupuri disparate
de oameni, cu comunicare mai curând non-verbală, înainte ca strămoşii
noştri să fi migrat din Africa”, susţine dr. Gerald Crabtree,
conducătorul studiului publicat în jurnalul Trends in Genetics.
Într-un astfel de mediu, inteligenţa era esenţială pentru supravieţuire
şi asupra genelor necesare dezvoltării intelectuale acţiona o enormă
presiune a selecţiei naturale, fenomen care a dus inteligenţa umană spre
maximul ei.
Dar, apoi, acestă presiune a scăzut treptat şi a început un declin lent al inteligenţei, spun autorii studiului.
Odată cu dezvoltarea agriculturii, a survenit urbanizarea, care a
micşorat puterea selecţiei naturale de a îndepărta din genofond
mutaţiile ce slăbeau capacităţile intelectuale.
Cercetătorii au calculat frecvenţa cu care apar mutaţiile dezavantajoase
în genomul uman şi au pornit de la premisa că pentru asigurarea
capacităţilor intelectuale este necesar un număr de 2000-5000 de gene.
Pe baza acestor date, au estimat că, într-un interval de 3000 de ani -
echivalentul a aproximativ 120 de generaţii - am suferit cu toţii cel
puţin două mutaţii dezavantajoase pentru stabilitatea noastră
intelectuală şi emoţională.
Cercetări recente în domeniul neuroştiinţelor arată că genele implicate
în funcţionarea creierului sunt în mod special susceptibile de a suferi
mutaţii.
După părerea cercetătorilor, combinaţia între presiunea selectivă mai
slabă şi numărul mare de gene vulnerabile la mutaţii ne diminuează
capacităţile intelectuale şi emoţionale.
Însă scăderea este foarte lentă şi, dacă ţinem seama de ritmul rapid în
care au loc descoperirile şi progresul în societatea actuală, viitoarele
tehnologii vor oferi soluţii la această problemă, cred autorii
studiului. Ei consideră că, în viitor, vom cunoaşte fiecare mutaţie care
ne-ar putea afecta funcţiile intelectuale, vom cunoaşte modul în care
fiecare dintre aceste gene mutante interacţionează cu altele şi cu
influenţele din partea mediului şi vom putea corecta orice mutaţie, care
apare în oricare celulă din organism, în orice stadiu al dezvoltării
acestuia.
Astfel, procesul dur al selecţiei naturale nu va mai fi necesar.
Sursa: Mail Online
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu