Scene de groază în lumea dinozaurilor: T. rex smulgea capetele uriaşilor Triceratops
Studiind
cranii fosile de Triceratops - unul dintre dinozaurii erbivori despre
care se ştie că erau vânaţi de Tyrannosaurus rex, paleontologii au ajusn
la concluzia că uriaşul carnivor avea un mod aparte de a-şi trata
victimele: le decapita înainte de a le consuma.
Se cunoştea anterior faptul că T. rex (în stânga în fotografie) vâna exemplare de Triceratops (dreapta), dar puţini s-au întrebat cum reuşea să se descurce cu „echipamentul de protecţie” al acestora, căci enormii Triceratops erau înzestraţi cu un mare „guler” osos, dur, care le apăra gâturile vulnerabile.
T. rex îşi folosea, se pare, muşchii gâtului şi maxilarele puternice pentru a smulge capetele prăzilor doborâte, astfel încât să poată ajunge la conţinutul hrănitor al gâtului, care, altminteri, ar fi fost de neatins, fiind protejat de gulerul osos.
Se cunoştea anterior faptul că T. rex (în stânga în fotografie) vâna exemplare de Triceratops (dreapta), dar puţini s-au întrebat cum reuşea să se descurce cu „echipamentul de protecţie” al acestora, căci enormii Triceratops erau înzestraţi cu un mare „guler” osos, dur, care le apăra gâturile vulnerabile.
T. rex îşi folosea, se pare, muşchii gâtului şi maxilarele puternice pentru a smulge capetele prăzilor doborâte, astfel încât să poată ajunge la conţinutul hrănitor al gâtului, care, altminteri, ar fi fost de neatins, fiind protejat de gulerul osos.
Specialiştii de la Museum of the Rockies, din statul american Montana, au examinat mai multe exemplare fosile de Triceratops, prezentându-şi concluziile într-un studiu publicat în Nature.
Dintre cele 18 specimene fosile analizate, cele mai multe erau
reprezentate prin cranii, care purtau urme de răni făcute de dinţii lui T. rex. Urmele nu prezentau niciun semn al unui proces de vindecare, ceea ce arată că rănile fuseseră făcute după ce exemplarele de Triceratops muriseră, foarte probabil în timp ce erau mâncate.
Ceea ce i-a intrigat pe cercetători a fost faptul că multe urme de
muşcături se aflau pe „gulerele” craniilor, un lucru aparent fără sens,
deoarece aceste gulere, constituite din ţesut osos şi cheratină, nu
puteau reprezenta o masă prea hrănitoare pentru T. rex.
Dar, la o examinare mai atentă, s-au descoperit urme adânci, paralele, care sugerau că T. rex şi-a folosit dinţii pentru a trage de gulerul osos al lui Triceratops,
în încercarea de a schimba poziţia prăzii doborâte, astfel încât să
poate ajunge la gâtul ei, ca şi cum gulerul ar fi fost singurul obstacol
care îl oprea pe prădător să muşte din gâtul prăzii.
În asemenea condiţii, cred oamenii de ştiinţă, metoda cea mai eficientă
ar fi fost desprinderea capului de corp. Şi, într-adevăr, examinând, la
exemplarele de Triceratops, structurile anatomice prin care
capul se articulează cu gâtul - condilii occipitali -, paleontologii au
descoperit urme de muşcături care ar fi putut apărea numai dacă prada ar
fi fost decapitată. Prin urmare, odată ce T. rex îşi dobora victima - Triceratops - îi smulgea literalmente capul, pentru a se hrăni, cred oamenii de ştiinţă.
Sursa: Mail Online
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu